AUDIO Teatru pe pâine în 1900: cum erau primite spectacolele întemeietorului Teatrului Naţional din Cluj
0Zaharia Bârsan a fost unul dintre cei mai importanţi dramaturgi ai anilor 1900, punând bazele Teatrului Naţional din Cluj, pe care l-a şi condus mai bine de 10 ani. A întreprins numeroase turnee prin Transilvania, stârnind apetitul pentru teatru inclusiv pe meleaguri bistriţene.
Dramaturgul Zaharia Bârsan s-a născut în 11 ianuarie 1878 în localitatea Sânpetru, judeţul Braşov, şi a decedat în data de 13 decembrie 1948. A fondat Teatrul Naţional din Cluj şi a fost primul său director, conducând instituţia timp de mai bine de 10 ani.
A intrat în atenţia iubitorilor de teatru din toată Transilvania între anii 1863-1900, cu ocazia deselor turnee puse la cale în Ardeal. Numărul mare de evenimente de acest gen nu face altceva decât să ne dea câteva detalii despre dimensiunea pe care o avea teatrul la început de 1900 în Ardeal şi plăcerea cu care erau savurate piesele în toate colţurile ţării.
În Bistriţa-Năsăud Zaharia Bârsan a ajuns de trei ori până în 1910. De două ori acesta a putut fi urmărit la Sângeorz Băi, pe atunci o staţiune cu renume în întreaga Transilvania, iar o dată în Bistriţa.
La prima vizită, toată spuma intelectuală a Năsăudului s-a adunat la Sângeorz Băi pentru a-l urmări pe maestrul Zaharia Bârsan. Unii au bătut drumul chiar din Viena, Graz sau Budapesta pentru a-l urmări pe unul dintre cei mai buni dramaturgi români a vremii.
„Sperăm că, cu această ocaziune se va întruni la băile din Sângeorz publicul nostru pentru a da atenţiunea cuvenită să ia drumul de apostol al artei în cele mai grele condiţii. E prima călătorie în părţile noastre a artistului şi să-l primim astfel, ca să ne facă cât de adese ori cinstea de a veni la noi,” notau, în 1907, jurnaliştii Revistei Bistriţene.
Potrivit ziariştilor vremii, entuziasmul publicului era evident, iar aplauzele nu mai conteneau, semn că teatrul beneficia de atenţia şi interesul românilor încă din 1900.
După succesul răsunător de la Sângeorz Băi, Bârsan se întoarce în judeţ în acelaşi an, însă de data aceasta la Bistriţa. Tot la Bistriţa profită de ocazie şi dezbate probleme teatrului naţional în Ardeal cu comitetul Astrei, prezent în municipiu cu ocazia „Asociaţiunii transilvane pentru literatura român şi cultura poporului român”.
Rolul dramaturgului în promovarea teatrului în Ardeal şi mai ales a limbii româneşti a fost recunoscut şi de ziariştii de la Budapesta, care notau în 1907:
„Nu îl vom uita pentru acea limbă curată, pentru acea pronunţie aleasă şi fină care pentru orice obişnuit cu accentul dur ardelenesc e o adevărată revelaţie pe lângă un puternic îndemn spre curăţirea limbii atât de plină de barbarisme.”
Un fragment din „Trandafirii Roşii”, una dintre cele mai cunoscute piese semnate Zaharia Bârsan
Vă mai recomandăm:
FOTO Magia din atelierele lutierilor bistriţeni, întreţinută de lăutarii anilor 1900