AUDIO Corul care a repus una dintre catedralele simbol ale Rusiei pe harta muzicii vine pe scenele româneşti
0Luna aceasta, în România, va concerta Corul Catedralei Sf. Isaac, cel mai mare lăcaş de cult din Sankt-Petersburg şi unul dintre simbolurile vechii capitale imperiale ale Rusiei. Turneul, care va include trei oraşe din România, vine să deschidă apetitul românilor pentru muzica clasică rusească.
Catedrala Sf. Isaac Dalmatul este cea mai mare din Sankt-Petersburg şi un simbol al Rusiei. În perioada comunistă, catedrala a fost scoasă din rândul lăcaşelor de cult, fiind transformată o vreme în „muzeul ateismului”. Abia după căderea regimului comunist, catedrala a fost renovată şi şi-a reluat locul de frunte între lăcaşurile de cult ale bisericii ortodoxe ruse.
Odată cu reluarea slujbelor din 2002 a fost înfiinţat şi un cor, format din cei mai buni cântăreţi şi solişti din Sankt-Petersburg, laureaţi ai concursurilor internaţionale şi artişti emeriţi din Federaţia Rusă. Din anul 2003, corul este dirijat de maestrul Lev Dunaev, recunoscut şi apreciat în Rusia şi în străinătate ca un strălucit dirijor de cor, de operă, dar şi de muzică simfonică.
Corul ajunge luna aceasta şi în România, putând fi urmărit în Timişoara în data de 18 aprilie, în Iaşi în 20 aprilie şi în Brăila în data de 22. Concertul va include atât muzică sacră ortodoxă rusă, precum şi muzică tradiţională rusă.Alături de cor va fi şi Denis Sedov, unul dintre cei mai străluciţi solişti de operă din Rusia, o prezenţă constantă pe marile scene de operă ale lumii, precum La Scala, Opera de Paris sau Covent Garden.
Mini-turneul este organizat de bistriţeanca Ana-Maria Craus, care după 5 ani la Ministerul Culturii a hotărât să promoveze muzica şi cultura rusească pe cont propriu. Demersul este sprijinit şi de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti.
„Eu văd că publicul din România a simţit lipsa acestor evenimente şi asta se poate constata de fiecare dată când se anunţa un eveniment la care participa artişti ruşi sau sunt prezentate opere ale marilor compozitori ruşi,” declară Ana-Maria Craus.
Aceasta mai susţine că în ultimii 20 de ani România nu a prea comunicat în limbaj cultural cu Rusia, foarte puţini artişti ruşi fiind cunoscuţi de către publicul românesc, iar aceste bariere trebuie sparte.