Velocipedul, ”strămoşul” bicicletei şi permisul de circulaţie pentru bicicletă, expuse la Bastionul Măcelarilor

Un vehicul din secolul XIX, precursor al bicicletei de astăzi, dar şi permise de conducere a acestora, pot fi văzute în cadrul expoziţiei amenajate la Bastionul Măcelarilor, din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie (MJIA) Maramureş. De asemenea, imagini vechi ce ilustrează cum a evoluat acest mijloc de transport pot fi văzute tot acolo.

Velocipedul, vedeta expoziţiei, este vehiculul cu două roţi care a precedat bicicletei pe care ocunoaştem astăzi. Informaţiile despre acest exponat nu sunt foarte multe, dar se ştie că vine din Baia Sprie şi că, cel mai probabil, a aparţinut unui farmacist. Vehiculul face parte din vechea colecţie a muzeului şi, mai spune muzeograful, despre obiectele din vechea colecţie există mai puţine informaţii. ” Velocipedul nu se mai află în expoziţia de ceasuri unde stătea de obicei, ci acum este piesa centrală din cadrul expoziţiei organziate aici. Din informaţiile pe care le avem şi care sunt consemnate în registrul de inventar, în vechile registre de inventar, ştim doar că vine din Baia Sprie şi că a aparţinut unui locuitor. Probabil unui farmacist”, explică Oana Leşiu.

Velocipedul avea, iniţial, roţile din metal, iar acest lucru făcea deplasarea cu acest vehicul inconfortabil, din cauza drumurilor care erau, în cel mai bun caz, pavate. Ulterior, a fost considerat un mare pas înainte atunci când au fost pentru prima oară învelite în cauciuc, după cum mai spune muzeograful.

Celeriferul, un alt fel de bicicletă

În expoziţia destinată precursorului bicicletei există imagini şi informaţii despre aşa-numitul ”celerifer”, un alt vehicul cu două roţi dinaintea bicicletei. Din păcate, doar imagini, unul real neexistând în colecţia muzeului.  ”Se spune că pe la 1790, un francez, contele de Sivrac, meşterind tot felul de jucării pentru copiii săi, a avut revelaţia utilizării celui mai puternic motor al corpului uman, piciorul, care urma să pună în mişcare maşinăria”, mai spune Oana Leşiu, vorbind despre celerifer, un alt vehicul cu două roţi dinaintea bicicletei de azi. ”La vremea aceea, celeriferele au ocupat orele de distracţie ale copiilor şi, pentru a face aparatul mai atrăgător, i s-a dat forma de cal, leu sau tigru”, mai arată ea. Astfel, completează muzeograful, în 1817, inginerul silvic  Karl von Dreis a construit un celerifer cu un fel de ghidon şi o roată mobilă ce se învârtea mai uşor şi permitea vehiculului să atingă viteza de 16 kilometri pe oră.

Permis de circulaţie pentru biciclişti şi biciclete înmatriculate

Pe lângă imaginile vechi în care sunt surprinşi biciclişti, un alt exponat care atrage atenţia este un permis de circulaţie pentru biciclişti din 1948. De asemenea, un permis fiscal ce permite posesorului că circule cu ”bicicleta numărul de circulţie 7”,  sau un ”Act de circulaţie”, documente de la jumătatea secolului trecut, fac deliciul expoziţiei. ” Permisul de circulaţie pentru biciclete şi triciclete a fost emis în 1948. Mai există unu din 1958, e vorba despre un permis fiscal, dar şi unul din 1953, un act de circulaţie din Blaj. Documentele s-au găsit, unele aruncate, iar altele au fost donate”, mai explică muzeograful.

Expoziţia rămâne deschisă până în 15 iunie şi poate fi vizitată de marţi până vineri, între orele 10.00 şi 17.00

Mai puteti citi:

Drumul Taberei: când haosul circulă cu metroul

Cum este mistificat cazul Victor Ponta în spaţiul public