Tu ştii ce este „cheleretele”? Cuvinte şi expresii din Ardeal pe care români din alte regiuni nu le pot înţelege
0Regionaismele, întâlnite în orice parte a ţării, au mereu darul de a stărni un zâmbet pe faţa celui ce vine din altă zonă. Chiar dacă unele cuvinte sunt doar pronunţate altfel, o serie de expresii sau termeni ardeleneşti sunt greu de înţeles pentru românii din alte zone.
Una dintre expresiile înâlnite în Bihor are o poveste aproape bizară. Termenul de chelerete defineşte ceasul de perete şi, după cum afirmă profesorul dr. Ilie Gherheş, îşi are originea în limba franceză. ”Atunci când au venit armatele franceze şi intrau în case, se minunau când vedeau pe perete ceasuri şi întrebau, în franceză, quelle heure est-il”. De aici, ceasurile de perete au primit denumirea de chelerete.
O origine incertă (posibil franceză sau maghiară) are termenul ”mintenaş”, folosit pentru ”imediat”, după cum mai afirmă profesorul.
Ardealul însă abundă în regionalisme. Nu să prespuie, de exemplu, se foloseşte atunci când se vorbeşte cu teamă şi mirare despre o grozăvie (nu se prea spuie/spune), o variantă autohtonă pentru ”doamne fereşte”.
- A face ticăzenie – aface curăţenie
- Doamne feri – doamne fereşte
- Hăpt amu – chiar acum
- Nu-i musai să te păzăşti – nu trebuie să te grăbeşti
- Nu hi bolund – nu fi nebun (cu sens de ”calmează-te”)
- Nu hi hămnisât – nu fi lacom
- Se înhâie – se răstoarnă (se foloseşte şi pentru persoane, atunci când cară greutăţi foarte mari)
- A se îmburda – a se răsturna
- A se vuji – a se potrivi
- A face cipcă – a face dantelă
- Gozul – gunoi
- Mintenaş – imediat
- Coaci – potcovar
- Lipideu – cearşaf
- Tocană – mămăligă
- Cucuruz – porumb
- Picioici – cartofi
- Oiagă – sticlă
- Ler – cuptor (la sobă)
- Ştergură - prosop
- Nealcoş - mândru, încrezut
- Hăndrălău – bărbat (sau băiat tânăr)
- Piroşte – saramale
- Piscoşag – mizerie
- Chischineu – batic
- Movosin – violet
- Şpor - sobă
- Fedeu - capac pentru oală
- Blid - farfurie
Mai puteţi citi: