Poliomelita, cumplita boală eradicată în teorie, a fost redescoperită în Ucraina. Avertizarea medicilor români: „Copilul nevaccinat este cel mai vulnerabil“
0Numărul părinţilor care refuză vaccinarea copiilor este în creştere, iar alegerea lor a început să dea bătăi de cap medicilor de familie, mai ales în contextul în care recent au fost depistate, în Ucraina, aproape de graniţa cu România, cazuri de poliomelită, boală despre care se credea că a fost eradicată. Persoanele nevaccinate sunt cele mai expuse.
Poliomielita, boală considerată eradicată, a fost depistată recent în Ucraina, aproape de graniţa cu România. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat două cazuri, într-o regiune la frontiera cu România.
De asemenea, oficialii din domeniul sănătăţii au arătat că în Ucraina există un risc crescut de apariţie a unui focar, din cauza numărului mic de vaccinări.
Această situaţie ar trebui să fie alarmantă pentru părinţii care refuză vaccinarea copiilor, pentru că riscul la care sunt supuşi este unul foarte mare. Felicia Borz, medic de familie, explică de ce este riscant pentru sănătatea copilului lipsa vaccinului.
”Mie mi se pare un foarte mare risc, mai ales în contextul în care lângă graniţa noastră există cazuri de poliomielită, iar în Ucraina, care e aşa de aproape de noi, mulţi români merg la cumpărături. O persoană poate să fie purtător sănătos, dar să-l transmită unei alte persoane, vulnerabile. Se transmite prin mâini murdare. Prin scaun se elimină, iar prin mâini murdare sau apă infectată, se ia. Copilul nevaccinat, ori cu schema de vaccinare incompletă, este cel mai vulnerabil. Dar fiecare îşi asumă răspunderea pentru copilul lui”, spune ea.
De asemenea, aceasta explică de ce este poliomielita o boală atât de gravă. ”E boala aceea invalidantă. Persoana afectată rămâne cu o paralizie a membrului inferior, şi asta e pe viaţă”, mai spune ea.
Asocierea vaccinurilor cu autismul a speriat părinţii
Potrivit ei, vaccinurile stau la baza eradicării unor boli grave, tocmai de aceea, consideră ea, vacinarea copiilor şi efectuarea schemei complete a imunizării este atât de importantă. Desigur, mai arată ea, vorbim de copiii sănătoşi, care nu au alte afecţiuni, pentru că asocierea serului pentru imunizare cu anumite afecţiuni poate avea efecte grave asupra sănătăţii.
Despre cauzele care au făcut tot mai mulţi părinţi să refuze vaccinurile, ea are o explicaţie, însă crede că se extrapolează, iar deciziile părinţilor pot afecta în mod negativ atât copiii, cât şi familiile.
”Acum vreo cinci-şase ani, un specialist a spus că din cauza ROR (acel vaccin Rubeolă, Rujeolă şi Oreoin), care se face la un an, au apărut cazuri de autism. A fost o mare controversă, multe discuţii şi s-au găsit câteva cazuri de copii cu autism care pot fi legate de vaccin. Dar au fost doar câteva cazuri în Italia, nu s-a mai pomenit nicăieri de atunci, însă s-a perpetuat ideea că acel vaccin nu e bun şi atunci a început să-l refuze”, mai spune medicul de familie.
”Pe urmă a apărut acel vaccin pentru cancerul de col uterin. Au fost fetiţe care au murit. Au fost câteva cazuri, dar de atunci nu s-au mai semnalat. Însă nimeni nu spune că fetiţele aveau o anumită boală, contractată dinainte de vaccin, unele manifeste, unele nu, la unele părinţii au ştiut de ele, la unele nu. Nu s-a găsit niciun copil sănătos, care să moară din cauza vaccinului, ci întotdeauna a avut o boală asociată. Şi atunci a început de fapt valul de refuzuri de vaccin”, mai completează medicul Felicia Borz.
TBC, boala sărăciei care nu poate fi eradicată
Vaccinul împotriva poliomielitei se face la două luni, la patru luni, 11 luni şi un an. La naştere se face vaccinul împotriva TBC şi împotriva hepatitei B. ”Se ştie că se speră să se eradicheze TBC-ul, dar există un grup de populaţie care nu se vaccinează niciodată şi atunci boala se tot transmite. Este o boală a sărăciei, a celor care nu se alimenteză cum trebuie şi nu au condiţii de igienă cum trebuie. De aceea, din păcate, există iar o creştere a numărului de cazuri de îmbolnăviri cu primă infecţie cu TBC. Dar vaccinul se face la naştere, şi undeva prin clasa a VIII-a se mai face o revaccinare, tocmai ca pe la 14-15 ani se reînnoiască doza de anticorpi”, mai explică medicul Felicia Borz (foto jos).
Pentru hepatita B, vaccinul se face nu doar la naştere, ci şi la două luni, la patru luni, la 11 luni şi la un an, pentru că patru-cinci doze sunt suficiente pentru a da imunitate toată viaţa.
”Se ştie că hepatita B se poate lua prin transfuzii, perfuzii, contact sexual neprotejat sau tratament stomatologic nesteril. Din păcate, nu este vaccin pentru hepatita C, iar în ultima vreme este o foarte mare creştere a numărului de îmbolnăviri de hepatită C şi poate că acolo ar trebui să se lucreze. Mai facem vaccin pentru difterie. Nici despre difterie nu s-a mai auzit. Este o boală destul de severă, se formează nişte plăgi în gât care pot sufoca. Nu am mai auzit de difterie în aceşti ani, tocmai pentru că cineva, cândva, s-a vaccinat. Pe urmă, pentru tusea convulsivă, sau măgărească, aşa cum o ştie toată lumea. Poate când eram noi mici au mai fost cazuri, dar nu s-a mai auzit despre această boală, tot datorită vaccinării”, continuă explicaţiile.
De asemenea, ea mai spune despre vaccinul antigripal că îl recomandă bătrânilor şi acelor persoane care suferă de boli cronice.
În general, mai spune medicul, părinţii nu doresc să explice refuzul de a imuniza copilul împotriva acestor boli. ”Am o mămică cu cinci copii iar pe primii patru i-a imunizat, în schimb pe cel de-al cincilea nu vrea ici în ruptul capului. Oricât a întrebat-o de ce nu vrea, ce probleme a avut cu ceilalţi, nu am reuşit să obţin nimic”, mai spune medicul. ”Decizia mamei trebuie respectată, fie că suntem de acord, fie că nu”, a mai arătat ea.
Numărul celor care refuză vaccinarea este tot mai mare, medicul de familie arată că cei mai mulţi au apărut în ultimii doi ani. Deşi, spune ea, procentul acestora este de sub 10 %, este totuşi unul destul de mare, având în vedere cât de mare este riscul.
Mai puteţi citi: