Maramureşenii şi cutremurele. Autorităţile, pregătite de un eventual cutremur doar pe hârtie

Maramureşul nu a dus lipsă de cutremure de-a lungul timpului. Au existat seisme care s-au simţit atât în Baia Mare, cât şi în Sighetu Marmaţiei. Spre exemplu, cutremurul din 4 martie 1977 s-a simţit şi în Baia Mare, dar nu la o intensitate foarte mare.

Băimărenii îşi amintesc şi acum că în 1977 cutremurul care a avut loc atunci s-a simţit uşor şi în oraşul de pe Săsar. Băimărenii spun că acele câteva secunde cât a durat cutremurul a dus la întreruperea transmisiunilor radio şi tv. 

Ba mai mult, sunt băimăreni care îşi aduc aminte că şi-au dat sema a că a fost cutremur în momentul în care paharele de sticlă din vitrine au început să zornăie. Cutremurul din 1977 în Maramureş nu a produs însă pagube, cum s-a întâmplat în alte zone din România. 

Din informaţiile primite de la Primăria Baia Mare undeva în vara acestui an ar urma să aibă loc un exerciţiu legat de modul de intervenţie în caz de cutremur. Vasile Barbul, director Direcţia de Dezvoltare din cadrul Primăriei Baia Mare a declarat că zona Băii Mari este una slabă din punct de vedere seismic, neexistând zone de risc seismic.

Potrivit informaţiilor furnizate de către Institutul Naţional de Fizică a Pământului, cutremurele din Maramures sunt cunoscute prin socurile din perioada 1876 - 1926, de intensitate maxima V, uneori cu multe replici. Ele se produc pe un aliniament de la Sighetul Marmatiei spre vest, in lungul Tisei, sau pe aliniamente NV-SE intre Sighet - Ocna Sugatag si Costiui - Strimtura. 

Acestea din urma sunt paralele cu structurile Carpatilor Orientali si reflecta probabil fracturi in trepte de scufundare a soclului cristalin si de ridicare a bazei crustei terestre spre contactul cu vulcanitele neogene. In zona Baia Mare s-au produs cutremure simtite cu intensitate V-VI, unul la 30.06.1978 (Mw = 4) si trei cutremure in martie 1979. 

Aceasta zona este plasata pe o fractura adanca orientata V-E, care se extinde spre est si corespunde zonei de radacina a panzei de la Poiana Botizei, apoi se prelungeste si intra în contact cu falia ce delimiteaza la nord Masivul Rodnei, iar la vest se prelungeste ca limita a geosinclinalului Szolnok.

Citeste si: Când va avea loc un cutremur devastator în România. Experţii de la World Eartquakes descriu 2015 ca „an critic“

Analiză Economist Intelligence Unit: Europa, teatrul unor cutremure politice iminente în 2015