Cum ne schimbăm viaţa gândind pozitiv. „Este distructiv să ne exprimăm furia, dar asta nu înseamnă să ne reprimăm complet sentimentele“
0Fiecare dintre noi avem gânduri negative. Acestea apar, fără să vrem, în creierul nostru. Dacă nu suntem în măsură să le gestionăm, ajungem să ne copleşească şi să ne influenţeze în mod radical existenţa.
Neuroştiinţa a dovedit că, în momentul în care o persoană exprimă negativitate, aceasta creşte atât în creierul său, cât şi în cel al interlocutorului său. În loc să scăpăm de furie, o facem să crească, iar acest lucru poate provoca efecte negative, nu doar în planul relaţiilor noastre cu cei din jur, dar şi asupra creierului.
„Când suntem furioşi ne este afectată acurateţea cognitivă şi capacitatea de memorare, abilitatea de a evalua corect situaţiile sociale pe care le trăim, capacitatea de a lua decizii raţionale şi modul în care îi privim pe ceilalţi.Este distructiv să ne exprimăm furia, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne reprimăm complet sentimentele, întrucât acest fapt ne poate afecta profund, de la nivel hormonal, distrugând centrii de reglare ai emoţiilor din creier”, spune psihologul -psihoterapeut Cecilia Ardusătan.
Cum gestionăm stările negative?
Cercetările în domeniu arată că sunt mai multe modalităţi prin care putem să gestionăm stările de negativitate. Una dintre acestea este să o observăm introspectiv, fără reacţii şi fără să o judecăm, iar apoi să reformulăm conştient fiecare gând şi sentiment negativ, îndrumându-l într-o direcţie pozitivă, orientată spre identificarea de soluţii şi spre compasiune.
O altă cale este aceea de a nu permite, în mod conştient, negativităţii să se strecoare într-o conversaţie. Pentru asta, este necesar să ne exprimăm frecvent aprecierea prin comentarii pozitive. Să identificăm elementele pozitive din viaţa noastră, iar apoi să le aducem în discuţie şi să evităm să ne plângem despre lume. Pentru ca viaţa, munca şi relaţiile noastre să fie înfloritoare este nevoie să păstrăm cea mai mare proporţie de gânduri pozitive posibile.
„Dacă aţi fi fost conectat la un aparat RMN s-ar fi sesizat că, la citirea acestor cuvinte, activitatea amigdalei creşte semnificativ, eliberând zeci de hormoni şi neurotransmiţători producători de stres care afectează funcţionarea normală a creierului, în principal funcţiile legate de logică, raţiune şi comunicare. Şi cu cât suntem mai mult expuşi la mesaje negative, cu atât leziunile produse sunt mai severe. De aceea, aşa cum putem noi înşine observa, un mediu de lucru sau familial toxic, încărcat de negativitate, ne poate modifica structural modul în care gândim, comunicăm şi acţionăm. Gândirea negativă se autoperpetuează: cu cât suntem mai expuşi la ea, cu atât creierul va genera mai multe gânduri negative”, spune Cecilia Ardusătan.
Orice fel de frământare, legată de bani, sănătate, accidente, va stimula emiterea de neurochimicale distructive. Iar tendinţa de a te gândi constant în trecut şi la posibile întâmplări negative este unul din factorii declanşatori ai depresiei cronice.
Dacă învăţăm să gândim pozitiv, ne putem schimba viaţa
Pentru a învăţa să gândim pozitiv, trebuie să întrerupem tendinţa naturală de a ne îngrijora şi să învăţăm creierul cum să întrerupă gândurile negative.
„Să ne punem următoarea întrebare: este această situaţie cu adevărat o ameninţare pentru supravieţuirea mea? Aproape întotdeauna, răspunsul este „NU”. Apoi, este indicat să încercăm să reformulăm gândul negativ într-unul pozitiv. Dacă, spre exemplu, ne îngrijorăm pentru situaţia financiară, ceea ce nu are niciun efect concret asupra viitorului nostru venit, reformulând gândul putem acţiona pentru identificarea unor modalităţi prin care să producem mai mulţi bani şi să rămânem concentrat asupra paşilor ce trebuie urmaţi pentru atingerea obiectivelor financiare. Similar, dacă suntem o persoană care ne îngrijorăm permanent cu privire la faptul că vom fi respinşi sau cum vom fi percepuţi de alţii, am putea să ne concentrăm atenţia asupra calităţilor pe care le admirăm cu adevărat la noi înşine şi să abordăm, în discuţiile purtate cu ceilalţi, lucrurile pe care le iubim şi le apreciem”, spune Cecilia Ardusătan.
O altă modalitate prin care putem ieşi din bucla gândirii negative este expunerea la cuvinte şi evenimente pozitive, concomitent cu utilizarea predominantă a afirmaţiilor pozitive. Spre exemplu, cu cât suntem mai virulent bombardaţi cu ştiri negative, cu atât creşte îngrijorarea noastră faţă de urcatul la volan sau în avion.
„Ideile optimiste şi pozitive stimulează activitatea în lobul frontal, zonă ce include şi centrii specifici limbajului ce sunt conectaţi la cortexul motor responsabili de mobilizarea noastră spre acţiune. Schimbând modul în care folosim limbajul ne vom schimba conştiinţa care influenţează fiecare gând, sentiment şi comportament al vieţii. Iar felul în care gândim influenţează decisiv modul în care percepem realitatea: dacă avem o imagine bună despre sine, vom vedea părţile bune ale celorlaţi, iar dacă avem o imagine de sine negativă, vom fi suspicioşi şi ne vom îndoi de buna credinţă a celor din jur”, a mai adăugat Cecilia Ardusătan.
Citeşte şi
Cum puteţi evita să fiţi victime ale furturilor din autovehicule. Sfaturile poliţiştilor
Beneficiile licorii care îţi „pune mintea pe roate”. Ce spun cercetătorii despre această băutură