VIDEO FOTOGALERIE Cete de mascaţi din Moldova au colindat Bacăul

Cea mai mare ceată de urşi din zona Moldovei a colindat băcăuanii. Trupa are 95 de membri.

Urşi, capre, irozi, toboşari, jieni şi frumoşi au invadat marţi nu doar centrul, ci şi toate străzile municipiului Bacău. Totul în cadrul celei de-a 46-a ediţii a Festivalului de datini şi obiceiuri, în care cete de colindători au venit din mai multe judeţe ale Moldovei. Ceata de urşi de la Dofteana, capra din Livezi, frumoşii din Balcani, cete din Scorţeni, Bereşti Tazlău, Bijghir dar şi căluţii din Suceava şi Botoşani au făcut o adevărată paradă în faţa miilor de spectatori.

De departe cea mai impresionantă a fost ceata formată din 95 de membri, venită din vestul judeţului, care cuprinde 20 de oameni îmbrăcaţi în blană de urs, 40 de irozi, 20 de toboşari şi 15 ursari. „Ceata are o vechime de peste 200 de ani şi noi, cei tineri, vrem ca această tradiţie să dăinuie. De la şase ani ştiu să joc ursul. Toţi bărbaţii din familia mea au făcut acest lucru" a afirmat Mihai Ion (22 de ani), şeful trupei din Dofteana.

Click pe colaj pentru fotogalerie!

Joacă ursul la cinci ani

Cel mai în vârstă ursar este Gheorghe Vartolomei (56 de ani), care afirmă că a îmbrăcat prima oară blana de urs la 9 ani. La polul opus, Roxana Georgiana Hanganu (5 ani) este cel mai mic membru al trupei. „Este primul an când particip la un asemenea festival. Blana de urs are 5 kilograme. Este grea dar îmi place. Nu am venit singură, ci însoţită de tata care în ceată are rol de ursar. Şi mama ştie să joace ursul, însă acum a rămas acasă", a afirmat fetiţa. Cei 15 bărbaţi care strunesc ursul poartă câte un cealău, un fel de toiag sculptat în formă de cap de urs ori vultur, care are rolul de a înfricoşa „sălbăticiunea", obligată să joace.

„Blindaţi" cu 50 de kilograme de clopote

16 „frumoşi" din comuna Balcani au încins dansuri în centrul oraşului. Cele 11 cântece pe care le interpretează au o vechime pe care niciun membru al trupei nu o poate preciza. Sunt îmbrăcaţi în costume populare lucrate manual de femeile din sat, iar bundiţa şi cizmele sunt „garnisite" cu clopoţei. „Fiecare membru al trupei are zeci de clopoţei pe el. Noi avem costumele de la mame şi de la bunici. Totul e cusut de mână, nimic nu e imprimat artificial", au afirmat Petru Popa (20 de ani) şi Cătălin Luca (20 de ani), şefii trupei.

Capra de la Scorţeni are în ceată 40 de urători. Turci, moşnegi, ţigani, babe şi arnăuţi au încins jocuri specifice zonei. „Este al optulea an când venim la acest festival din Bacău. Dacă suntem sănătoşi o să venim şi în anii ce vor urma", a afirmat Constantin Cernat, îmbrăcat în costum de moşneag. Alături de el, membrii trupei sunt îmbrăcaţi în haine „blindate" cu aproape 50 de kg de clopoţei metalici.

„Este o mare realizare pentru noi că într-un astfel de an, în care criza şi-a spus dur cuvântul, zeci de cete de colindători din zona Moldovei să participe la acest festival din Bacău" a declarat Petrică Vlase - organizator al festivalului.