Cum poate pierde Mitropolia lui ÎPS Teofan pădurile „ferecate“ cu lăcat împotriva turiştilor din judeţul Bacău
0Mitropolia Moldovei a câştigat 7.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, fără să facă dovada că Parohia Sfântul Spiridon din Iaşi este succesoarea în drepturi a fostei Epitropii a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon.
Retrocedarea pădurilor către Mitropolia de la Iaşi, care se află în Blăgeşti (5180 de hectare), Slănic Moldova (1544,9 hectare), Târgu Ocna (123 de hectare) şi Coţofăneşti (290 de hectare) a avut loc în urma unui proces controversat, care s-a desfăşurat la judecătoriile Buhuşi şi Oneşti, iar recursul, la Tribunalul Bacău.
Atât juriştii Direcţiei Silvice Bacău şi ai Instituţiei Prefectului (Comisia judeţeană de Fond Funciar) dar şi judecătorul Petronela Mateiş, de la Tribunalul Bacău, au opinat că Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, care a reprezentat în instanţă Parohia Sfîntul Spiridon din Iaşi, nu a făcut dovada că este succesoarea Epitropiei, o organizaţie care era o piesă importantă în sistemul sanitar din Moldova, în secolele 18-19 şi prima jumătate a secolului 20. Procesul a început pe vremea când actualul Patriarh, Daniel Ciubotea, era mitropolit al Moldovei şi Bucovinei iar în instanţă instituţia bisericească a fost reprezentată de apropiatul lui Daniel, preotul jurist Constantin Grigore.
7.000 de hectare de pădure pentru Parohia Sfântul Spiridon
După ce Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău a respins cererile de retrocedare depuse de Fundaţia Sfântul Spiridon dar şi de Parohia Sfântul Spiridon, ambele din Iaşi, dosarul a ajuns în instanţă. Pentru pădurile de la Blăgeşti, cererea de retrocedare a fost judecată la Buhuşi, iar pentru cele de la Slănic Moldova şi Târgu Ocna, la Judecătoria Oneşti, care aveau competenţă teritorială.
Chiar dacă instituţiile statului au pierdut în 2009 şi recursul, acum se fac demersuri pentru revizuirea întregului proces. Direcţia Silvică Bacău intenţionează să repună pe rol dosarul printr-o cerere de revizuire. Deocamdată, sunt strânse de la arhive toate documentele care aduc elemente relevante, care vor dovedi că Mitropolia nu este succesoarea Epitropiei generale a Spitalelor Sf Spiridon. „Noi rămânem la aceeaşi părere, aceea că Mitropolia nu a făcut dovada faptului că este succesoarea Epitropiei, instituţie care făcea parte din sistemul de sănătate“, a precizat Carmen Dudaş, juristă în cadrul Direcţiei Silvice Bacău.
Directorul Direcţiei Silvice Bacău de la acea vreme, Gheorghe Savu, afirmă că preoţii au pus presiune pe judecători prin toate metodele posibile. „Această retrocedare a fost ilegală, s-au făcut presiuni greu de imaginat. Mitropolia nu are niciun drept asupra pădurilor care au aparţinut Epitropiei“, afirmă Gheorghe Savu, actual şef al Ocolului Traian din Bacău.
Panoul postat de şefii ocolului bisericesc la intrarea în pădurea din Slănic Moldova FOTO Facebook
Fără să aibă o altă decizie a instanţelor care să ateste calitatea de succesor în drepturi a Parohiei Sfântul Spiridon din Iaşi, judecătoriile din Oneşti şi Buhuşi au dat câştig de cauză Mitropoliei. Totuşi, la Tribunalul Bacău, judecătoarea Petronela Mateiş a arătat motivele de nelegalitate ale hotărîrilor de la judecătorii. Atât Fundaţia Sf. Spiridon, cât şi Parohia sau erijat în succesori fără însă a exista o hotărîre a Justiţiei în acest sens.
„În speţă, consider că reclamantele nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de teren cu vegetaţie forestieră solicitate, potrivit textelor legale arătate. Astfel, în ceea ce priveşte cererea formulată de Parohia Sf. Spiridon din Iaşi, aceasta a arătat că este continuatoarea fostei Mănăstiri Sf. Spiridon Iaşi, întrucât are acelaşi sediu şi aceeaşi biserică ale fostei mănăstiri, situată în Iaşi, Bdul Independenţei nr.1 şi aceleaşi obiect de activitate - asistenţă religioasă a credincioşilor. Dintre documentele depuse în dovedirea cererii formulate de Parohia Sf. Spiridon Iaşi doar în înscrisurile aflate la f. 17,18 dosar fond vol. III în copie xerox, care poartă ştampila Direcţiei Judeţene Iaşi a Arhivelor Naţionale, fiind un extras al unei monografii a autorului Gheorghe Ghibănescu, se consemnează faptul că moşiile mănăstirii includ satul Blăgeşti la Bacău însă nu se precizează dacă această moşie include şi teren cu vegetaţie forestieră şi nu există nici un criteriu de stabilire a suprafeţei şi a amplasamentului acstuia“
În concluzie, aceeaşi judecătoare afirmă că: „În consecinţă, apreciez că nici Parohia Sf. Spiridon Iaşi, nici Fundaţia Epitropia Spitalului Sf. Spiridon Iaşi nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de teren cu vegetaţie forestieră solicitate, motiv pentru care prin admiterea tuturor recursurilor formulate, sentinţa civilă nr. 2442/4.09.2007 pronunţată de Judecătoria Oneşti ar urma să fie modificată în parte, în sensul respingerii ca nefondate atât a acţiunii formulate de Parohia Sf. Spiridon Iaşi cât şi a celei formulate de Fundaţia Epitropia Sf. Spiridon Iaşi, constatându-se, totodată, şi faptul că Mitropolia Moldovei nu are calitate procesuală activă întrucât Parohia Sf. Spiridon Iaşi are personalitate juridică şi deci capacitate juridică atât de folosită cât şi de exerciţiu şi poată sta în proces în calitate de reclamantă“.
Epitropia generală a Spitalelor Sf Spiridon, subordonată Camerei Deputaţilor
Epitropia a fost subordonată, în 1864, Camerei Deputaţilor fiind una din componentele importante ale sistemului sanitar din perioada domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Trei decenii mai târziu, în 1893, este dată legea pentru modificarea legii sanitare în care este reglementat mai clar statutul personalului medical al Epitropiei. Mai mult, activitatea instituţiei era verificată de Curtea de Conturi. Odată cu venirea comuniştilor, fostele spitale ale Epitropiei au fost înglobate sistemului sanitar de stat, mănăstirile au fost puse în subordinea Mitropoliei iar pădurile şi terenurile arabile, naţionalizate. Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon deţinea înainte de al Doilea Război Mondial majoritatea spitalelor din Moldova (Botoşani, Hârlău, Roman, Tîrgu Neamţ, Tîrgu Frumos ş.a.) , şcoli, orfelinate, biserici, schituri, ferme şi suprafeţe importante în pădure în staţiunile Slănic Moldova şi Budachi Cordon.
Pe aceeaşi temă: