Cum a reuşit un director de instituţie publică să obţină locuinţă ANL, deşi avea două apartamente în proprietate

Daniela Ţîţaru, directorul auto-suspendat al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bacău, a deţinut timp de mai mulţi ani o locuinţă ANL, deşi avea în proprietate două apartamente şi un teren. Pentru că a minţit, directoarea a fost condamnată pentru fals în declaraţii.

Daniela Ţîţaru a ajuns în vizorul DNA în anul 2018, în urma unei sesizări anonime care aducea în atenţia procurorilor anticorupţie că şefa DGASPC Bacău  a întocmit în perioada 2010-2017 mai multe declaraţii de avere ce nu corespundeau adevărului pentru a beneficia de un apartament pus la dispoziţie de Primăria municipiului Bacău. 

De asemenea, în sesizare se făcea referire şi anumite abuzuri, respectiv angajarea anumitor cunoştinţe, impunând condiţii de participare la concurs care puteau fi îndeplinite doar de către acestea.

În urma cercetărilor, procurorii au stabilit că în perioada 2011-2013, Daniela Ţîţaru a declarat că nu deţine o locuinţă proprietate personală, deşi deţinea la data depunerii declaraţiei un imobil pe raza municipiului Bacău, declaraţie ce i-a servit la dobândirea unei locuinţe pentru tineret atribuită de Primăria Bacău. Ulterior, în perioada 2011-2017, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de funcţionar public în cadrul DGASPC Bacău, a omis menţionarea în declaraţiile de avere a faptului că deţine două apartamente proprietate personală.

În ianuarie, anul 2000, Daniela Ţîţaru, la acea dată având calitatea de inspector în cadrul Serviciului Administraţie Publică Locală - biroul Registratură, a solicitat atribuirea unei locuinţe din fondul locativ de stat, întrucât aceasta locuia împreună cu soţul său în apartamentul socrilor şi nu îşi permiteau achiziţionarea unei locuinţe proprietate personală. Aceasta a depus odată cu cererea şi copii după actele de identitate, după contractul de vânzare-cumpărare care atestă că într-adevăr socrii solicitantei, unt proprietarii apartamentului unde locuia. De asemenea, a anexat o declaraţie pe propria răspundere în care a menţionat că nu deţine şi nu a deţinut vreodată locuinţă proprietate personală sau teren destinat construirii unei locuinţe în nicio localitate din judeţul Bacău sau din orice alt judeţ din ţară.

Prin Hotărârea consiliului Local Bacău din 3 iunie 2003 s-a aprobat lista cu persoanele tinere care vor primi o locuinţă din apartamentele ANL, Daniela Ţîţaru numărându-se printre beneficiari. Aceasta a încheiat un contract de închieriere, în calitate de locatar, cu Primăria Municipiului Bacău, locuinţa fiindu-i predată pe  o perioada de 5 ani (2003-2008). Contractul de închiriere a fost prelungit succesiv în perioada 2008-2013, Daniela Ţîţaru depunând în acest sens documentaţia necesară, inclusiv câte o declaraţie notarială prin care declaracă nu a deţinut şi nu deţine locuinţă proprietate personală în nicio localitate din ţară. 

În cursul anilor 2014-2015 contractul de închiriere nu a fost reînnoit şi nici nu s-a încheiat un nou contract între Municipiul Bacău, unitate administrativ teritorială, în calitate de locator şi Daniela Ţîţaru, în calitate de locatar. Cu toate acestea, ea a deţinut în continuare apartamentul ANL. 

Primăria a descoperit abuzul, dar nu l-a reclamat

În iunie 2015, CompartimentulEvidenţă Contracte din cadrul Primăriei Municipiului Bacău a solicitat Direcţiei Economice – Direcţia Impozite şi Taxe Locale Bacău să comunice dacă Daniela Ţîţaru, deţine/a deţinut locuinţă proprietate personală, de la ce dată, precum şi documentele justificative în copie.

Direcţia Economică - Direcţia Impozite şi Taxe Locale Bacău a comunicat că aceasta figura în evidenţele fiscale cu un apartament dobândit în 2011 şi un teren agricol dobândit în 2005. 20.05.2005. 

Urmare a celor constatate, reprezentanţii Primăriei Bacău au notificat-o pe Daniela Ţiţaru asupra obligativităţii de a elibera şi preda locuinţa socială primită, fără a depune vreo plângere penală împotriva acesteia pentru că a deţinut ani la rând în mod ilegal un apartament.

Abia după şase luni de la notificare, directoarea DGASPC Bacău a eliberat locuinţa ANL.  

Trimisă în judecată pentru fals în declaraţii, Daniela Ţîţaru a fost condamnată de Judecătoria Bacău la 1 an şi 3 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere şi obligată se efectueze 80 de zile de muncă în folosul comunităţii la Spaţii Verzi sau la un centru de bătrâni.

”Instanţa reţine că fapta săvârşită de inculpată prezintă gravitate având în vedere importanţa relaţiilor sociale lezate, respectiv relaţiile sociale referitoare la încrederea publică în declaraţiile făcute oficial, declaraţii care, potrivit legii sau împrejurărilor, servesc la producerea unor consecinţe juridice. Folosirea unor astfel de înscrisuri în relaţiile cu autorităţile statului/introducerea lor în evidenţele instituţiilor publice au fost de natură să producă consecinţe juridice importante, inculpata beneficiind de un drept care nu i se cuvenea/ascunzând situaţia reală a averii sale. După cum s-a menţionat anterior, inculpata a adoptat acest comportament infracţional pe parcursul mai multor ani, în timp ce exercita o funcţie publică, cunoscând bine interdicţiile şi obligaţiile impuse de lege. Contrar susţinerilor apărătorului inculpatei prin care s-a încercat minimizarea gravităţii faptelor analizate, instanţa consideră că acestea au o gravitate ridicată tocmai prin prisma faptului că au fost săvârşite în contextul exercitării unei funcţii publice de către inculpată pe parcursul multor ani”, au menţionat magistraţii instanţei de fond, în motivarea sentinţei.

Daniela Ţiţaru s-a autosuspendat din funcţie după condamnare şi a atacat cu apel hotătârea instanţei. Dosarul a fost înaintat Curţii de Apel Bacău, unde, după judecarea căii de atac, se va pronunţa sentinţa definitivă. Daniela Ţîţaru se află la conducerea DGASPC Bacău din 2005, mai întâi ca director adjunct, ulterior ca director general.