Cât de periculos este muntele de fosfogips radioactiv de la Bacău. Amenzile plătite de statul român

Halda de fosfogips de la Bacău, rezultată din activitatea de procesare a minereurilor de fosfați pentru producerea de îngrășăminte chimice, ar trebui să fie ecologizată până în 2027.

Nu mai puțin de 75 de milioane de euro vor fi costurile suportate de România pentru închiderea acestui depozit, considerat cea mai mare problemă de mediu a Bacăului și a întregii regiuni.

Halda de fosfogips măsoară, în medie, 25 de metri înălțime, se întinde pe 16 hectare, în apropierea râului Bistrița, iar cantitatea estimată de deșeu este de aproximativ șase milioane de tone. România a moștenit o serie de probleme de mediu după industrializarea masivă din perioada comunistă. Fostele combinate de producere a îngrășămintelor chimice au lăsat în urmă munți de fosfogips, pentru care România plătește lunar amenzi de peste 18.000 de euro.

Fosfogipsul este un praf ușor radioactiv, ce conține, printre alte elemente, izotopi de radiu, radon și poloniu. Dintre cele patru depozite mari de la Valea Călugărească, Năvodari, Turnu Măgurele și Bacău, doar ultimele două mai trebuie închise. 

Spre exemplu, în locul batalurile de fosfogips de la Valea Călugărească au fost realizate proiecte pentru ecologizarea zonei și pentru crearea unui parc cu panouri fotovoltaice. 

La Bacău, potrivit proiectului, se vor face diferite lucrări de impermeabilizare a depozitului, un sistem de drenaj al apelor pluviale, lucrări de plantare de vegetație, rampe tehnologice și de acces, împrejmuirea și monitorizarea depozitului izolat, timp de 30 de ani, perioadă după care impactul asupra mediului va fi unul aproape nesemnificativ. 

Muntele de fosfogips de la Bacău intra în responsabilitatea Combinatului Chimic Sofert, care a intrat în insolvență, în 2005, iar obligațiile de mediu au ajuns la noua societate-Amurco. Municipiul Bacău acceptă să preia în 2012 obligațiile de ecologizare și terenul aferent, iar în 2021, terenul pe care se află deșeul a trecut din domeniul municipiului Bacău în cel al statului român, care trebuie să rezolve problema. 

Impactul asupra sănătătății oamenilor

Impactul asupra mediului și sănătății populației a fost studiat în lucrări de doctorat. dar și în documentațiile realizate de instituții ale statului român precum Comisia Națională pentru Controlul Activității Necleare (CNCAN). Muntele de fosfogips influențează pânza freatică și plantele din apropiere, dar și omul, putând determina creșterea incidenței unor afecțiuni respiratorii sau a celor de natură oncologică.

Metalele grele investigate sunt cuprul, cadmiul şi plumbul. „Valorile obţinute le-au depăşit pe cele maxim admise de forurile avizate în cazul probelor de pe haldă, mai ales în ceea ce priveşte cadmiul. Radioactivitatea depăşeşte valorile normale la unele probe prelevate pe creasta depozitului de fosfogips”, se arată într-o lucrare de doctorat semnată de Mioara Rachieru, care a monitorizat, timp de trei ani, nivelul de poluare asupra mediului. 

Potrivit specialiștilor, nivelul de radioactivitate care ar putea pune oarecari probleme pentru sănătatea oamenilor este mai ridicat chiar în mijlocul haldei, însă în afara ei valorile radioactivității sunt apropiate de cele normale și , ca atare, nu reprezintă un real pericol pentru locuitorii din zonă.

În prezent, România mai are de închis 31 de depozite neconforme: un depozit de deșeuri municipale, 20 de depozite de deșeuri industriale periculoase și 10 depozite de deșeuri industriale nepericuloase.

Cele mai multe dintre ele trebuie închise până în 2028, potrivit angajamentelor asumate. Asta deoarece România a fost sancționată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pe 14 decembrie 2023, cu o amendă de 1,5 milioane de euro și penalități zilnice de 600 de euro, pe zi, pentru întârzierea închiderii depozitelor de deșeuri neconforme.