Povestea arădeanului care a descoperit mai multe peşteri şi cascade
0Tabloul, dar şi unul dintre obiectele personale ale lui Czaran Gyula, cel care a fost proprietar de pământuri şi specialist în turism, se află la Căsoia.
Povestea lui poate fi auzită astfel de către toţi cei care vizitează Complexul Turistic Căsoaia. Doru Sinaci, directorul Centrului Cultural Judeţean Arad, a vorbit despre Czaran Gyula, la inaugurarea Parcul Tematic de Educaţie Montanistică.
Czaran Gyula (născut în 23 august 1847 în Sepreuş) a studiat dreptul în Budapesta şi Viena, iar apoi s-a dedicat turismului. Mai târziu s-a inscris la speologie în Selmecbanya.
El este arădeanul care a descoperit mai multe cascade şi peşteri în Munţii Bihorului cum ar fi Cetăţile Ponorului, peştera Meziad, cheile Revi. Traseele acestor locuri au fost aranjate pe cheltuiala proprie.
La intrarea înaltă de 30 m în peştera Meziad a fost amplasată o placă comemorativa în anul 1930 de către turistii orădeni.
Pe Czaran Gyula, contemporanii lui l-au numit "Printul din Oncsasza", "Prinţul Galbena", generaţiile de mai tărziu numindu-l "apostolul turismului bihorean".
El a provenit dintr-o familie de armeni care au primit titlul de nobili maghiari. Pe vremea Mariei Tereza s-au mutat din Gheorgheni lângă Arad. Acolo au cumpărat pământ, mai exact la Sepreuş.
După moartea tatalui său (1890) îşi dedică toata viaţa turismului. Din primăvara până toamana, acesta străbătea munţii în lung şi-n lat, prin păduri şi peşteri. El dormea la stâne. Toţi banii îi cheltuia pentru descoperirea naturii. Pentru a afla cât mai multe despre munţii din zonă el a cules informaţii de la ciobani, arzători de fân şi de la cei care se ocupau cu var.
„Nu a fost uşor. Mult timp locuitorii se temeau de el. A fost un om înalt, bine făcut, cu barba mare. Purta o pălărie mare neagră, un palton imens, cămaşă rosie cu pătraţele, pantaloni până la genunchi şi o bâtă. Era o persoana văzută de ciobani ca fiind una care putea crea o furtună sau un fulger şi putea speria de moarte un om sau un animal. A fost alungat de către oameni de mai multe ori cu ajutorul câinilor. Mai târziu s-au obişniuit cu prezenta sa. A inceput sa fie iubit de locuitori când i-a ajutat la construirea drumurilor. Chiar le-a dat bani cu împrumut pentru ca aceştia să-şi cumpere animale”, este descris pe site-ul www.czaran.hu.
Multe dintre drumurile construite de Czaran Gyula au fost de zeci de kilometri şi au fost de folos pentru turişti.
Una dintre operele sale scrise a fost "Ghid in Stana de Vale" în care descrie obiectivele turistice din această zonă. Cartea a fost scoasă la Beius în 1903 la Tipografia Süssmann Lázár. Cartea a fost dedicata "prietenei sale Stana de Vale". Czaran Gyula a contribuit cu ghiduri pentru a ajunge la 20 de peşteri mai mari sau mai mici din munţii bihorului. De numele lui se leagă şi explorarea peşterii Meziad, exact cum a făcut în cazul peşterii Zichy cu o mulţime de descrieri şi marcaje.
Prima peşteră din Ungaria Mare, astăzi România, peştera "Czaran" din Meziad a fost prima descoperită. Primele descrieri despre peşteră le dă Schmidl (Das Bihar Gebirge), cercetator austriac, iar mai târziu K. Nagy Sandor face referire mai detaliată în cartea sa "Ţara Bihorului" din anul 1884.
Înainte de a muri, bolnav s-a deplasat la izvorul "Dagadó" să facă cercetari la faţa locului pentru a stabili dacă izvorul este intermitent sau temporar. În toamna anului 1905, în ciuda frigului a stat acolo trei zile pentru a face măsuratori. Probabil aceasta a fost cauza morţii sale făcând pneumonie. A murit la data de 6 ianuarie 1906. A fost ingropat în cimitirul din staţiunea arădeană Moneasa. Pe piatra din ganit aşezată pe mormânt este inscripţionat: „Doar acel moare care este uitat” (Sursă: www.czaran.hu).
Vă mai recomandăm: Tabăra de la Căsoaia are parc tematic de educaţie montanistică. Copiii vor învăţa şi tehnici de supravieţuire FOTO
Arad: Tabăra de la Căsoaia va avea un look nou