Podul Traian, unul dintre monumentele arhitecturale de mare valoare în Arad

Podul Traian din Arad, care se află, acum, în renovare traversează râul Mureş şi asigură legătura atât pentru traficul rutier cât şi pentru tramvaie între centrul municipiului şi cartierul Aradul Nou, respectiv, între strada Romanilor, la capătul de pe malul drept şi Calea Timişoarei, pe malul stâng.

O lungă perioadă de timp podul a asigurat continuitatea pe DN 89 la km 49 + 821, practic legătura rutieră pe axa nord-vest - sud-vest (Timişoara - Oradea), astfel încât se poate concluziona că traficul scurs pe pod a fost unul însemnat.

Podul a fost construit în perioada 1910 – 1913, iar tablierele au fost uzinate la Reşiţa în cadrul Fabricii de Poduri - Kaiserliche und Königliche Privilegierte Österreichische Staatseisenbahngesellschafft - St.E.G. între anii 1910-1912).

La inceputul secolului XX conducerea oraşului a propus construirea Podului Traian, proiectul acceptat pentru construirea lui a fost al societaţii de căi ferate din Austria. Reşiteanul Robert Toth, inginer, a conceput planul acestui pod. În data de 11 noiembrie 1910, podul a fost predat oficial către conducerea oraşului Arad.

Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost crucial, podul fiind dinamitat, însă din fericire structura de rezistenţă nu a fost afectată grav, astfel după câteva luni a fost refăcut.

Podul constituie o lucrare de referinţă pentru perioada în care s-a executat, iar actualmente face parte din patrimoniul arhitectural al oraşului. De remarcat este faptul că în Europa mai există un număr redus de structuri asemănătoare, tendinţa pe plan mondial fiind aceea de a păstra cu orice preţ astfel de mărturii ale trecutului, adevărate monumente ale artei tehnice.

Podul Traian a fost închis complet circulaţiei rutiere, pietonale şi tramvaielor în data de  25 iunie 2010, iar lucrările sunt acum în toi şi nu se ştie data când acestea se vor finaliza.

 Lucrările au început, deoarece construcţia podului a prezentat degradări importante provocate de coroziune şi oboseala materialului, ce se manifesta prin fisuri în structura metalică. Infrastructura prezenta fisuri şi crăpături în structura de beton şi trebuia examinată în profunzime şi asigurată împotriva lăsărilor.