Obiceiuri şi tradiţii din seara ajunului de Crăciun practicate în rândul arădenilor
0Tradiţia spune că în ajunul de Crăciun, oamenii îşi iau de la vecini tot ce-au dat cu împrumut, spre a avea toata avuţia în gospodărie.
Tradiţii în mediul rural
Bătrânii spun că femeile pun un ban de metal şi o nucă în apa de spălat, spre a fi în anul ce vine mai frumoase şi bogate. La rândul lor, gospodarii, în ajunul Crăciunului, pun mâna pe toate uneltele din curte, ca să le poată folosi cu spor în anul următor. Cu o zi înainte de Crăciun se pune o potcoavă într-o căldare cu apă. Stăpânul casei bea primul, apoi o dă vitelor, ca să fie tari ca fierul.
Pastorii pun sub pragul casei un drob de sare învelit, lăsându-l până la „alesul oilor“, în luna aprilie, când drobul este scos, măcinat şi amestecat cu tărâţe şi dat ca hrană, să sporească turma. Tot în ajun de Crăciun se curăţă hornul, iar funinginea e pusă la rădăcina pomilor pentru rod bogat. În noaptea de Moş-Ajun se face priveghi, iar pe masă este aşezat un colac cu un cuţit înfipt în el. Masa pusă în ajun rămâne întinsă toată noaptea, timp în care focul trebuie să ardă în soba. La Crăciun pâinea se aşează pe masă, să vină belşugul şi tot în acelaşi scop, sub faţa de masă se pune pleava de grâu.
Tradiţii în mediul rural
În ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare în amintirea „Cinei cea de taină“ – Iisus şi 12 apostoli. Când primul om intrat în casă de Crăciun este bărbat înseamnă bunăstare în anul viitor. Din ajunul Crăciunului până la Bobotează, casa trebuie să fie veşnic curată şi îngrijită ca să vină peţitori la viitoarea fată de măritat. De asemenea, fetele mari nu trebuie să dea gunoiul afară din casă.