Câteva superstiții respectate de arădeni în ajunul Nașterii Mântuitorului

De-a lungul timpului, superstiţiile şi credinţele s-au înrădăcinat, ajungând să ocupe un loc important în preajma sărbătorilor. Astfel, vom aminti câteva dintre credinţele pe care oamenii le iau în seamă în preajma sărbătorii Crăciunului.

Se spune că cei care se nasc în ziua Naşterii Domnului vor duce o viaţă liniştită şi plină de belşug. Cei care vor să aibă parte de multă dragoste trebuie să se sărute în noaptea de Crăciun sub crenguţe de vâsc. În noaptea de Crăciun, înainte de miezul nopţii, o femeie tânără trebuie să măture pragul casei de trei ori pentru că, se consideră, că îndepărtează relele.

Fetele nemăritate care vor să-şi viseze ursitul, în noaptea de Crăciun trebuie să-şi pună sub pernă o căpăţână de usturoi şi un pieptene. În Ajunul Crăciunului, în Bucovina, oamenii lasă pe masă un colac şi un pahar cu apă pentru că se spune, că în această noapte, sufletele răposaţilor umblă pe la casele lor, vor gusta din colac şi îşi vor astâmpăra setea cu apă.

În unele părţi există datina tăierii porcului în ziua de Crăciun, când gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc, cu ceapă şi slănină, cu care îi ospătează pe primii străini care le trec pragul casei. Această mâncare se numeşte „pomana porcului”. În seara de Ajun rachiul nu trebuie pus primul pe masă, pentru că, se consideră, că în această seară bucatele au întâietate şi nu rachiul.

Dacă în postul Crăciunului visezi grâu verde atunci anul care va veni va fi roditor. Pomii vor fi roditori dacă în Ajunul Crăciunului sunt legaţi cu paie. Bradul de Crăciun este altfel ornamentat în zona Codru, din Maramureş, unde tradiţiile sunt la loc de cinste. Aici bradul este împodobit cu cercuri din nuiele de salcie sau cercuri din sârmă, imbrăcate cu hârtie colorată, peste care sunt trecute sfori din aţă de fuior pe care sunt înşirate boabe de fasole albă.

Acestea simbolizează „curăţirea sufletului”. În alte sate bradul se împodobeşte cu paie de grâu tăiate scurt şi înşirate pe sfoară, care sunt delimitate de boabe de porumb. Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Crăciun şi Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune in "Descrierea Moldovei" ca "Turca este o joacă iscodită încă din vremurile bătrâne, din pricina ciudei şi scârbei ce o aveau moldovenii impotriva turcilor".

Cu turca, capra sau brezaia umblă tinerii începând de la Ignat şi sfârşind cu zilele Craciunului. Numele de Turcă, Capră sau Brezaie îl poartă unul dintre tinerii mascaţi. Colinda a fost ridicată la rang de magie, ea aducând beneficii nenumărate. Se spune că ea aduce rodnicia câmpului, sporirea animalelor domestice şi a copiilor, împlinirea prin căsătorie a tinerilor, pacea şi odihna bătrânilor.

Astfel, colinda influenţează viaţa oamenilor şi natura în sens pozitiv. Gunoiul nu se scoate din casă decât în a doua zi de Crăciun pentru că altfel se consideră că „îţi arunci norocul”. În zona Muscelului se spune că patru zile, începând cu ziua de 24 decembrie, corespund fiecări anotimp. Astfel, prima zi e a primăverii, a doua zi e a verii, a treia e zi de toamnă, iar a patra corespunde iernii.

Aşa cum vor fi aceste zile, aşa vor fi şi anotimpurile din anul care va veni. În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm pe faţă cu apă curată din izvor sau din fântână, în care să punem un bănuţ de argint ca să fim curaţi ca argintul şi feriţi de boli. În ziua de Crăciun nu e bina să porţi pantofi noi.• Dacă răstorni cutia cu chibrituri, dacă verşi vin pe masă, dacă îţi ţiuie urechea, dacă dai de pomană sau dacă atingi cocoaşa unui cocoşat vei avea noroc tot anul.