Aventuri la pescuit în stil unguresc. Weekend-ul, pe baltă peste graniţă.

Apele Ungariei adăpostec specii de peşti care sunt pe placul arădenilor, care dau năvală peste graniţă la pescuit. Prohibiţia de la noi trimite arădenii dornici de un pescuit fără bătăi de cap, pe bălţile localităţilor aflate în apropierea graniţelor.

Pescarii care vin la noi din străinătate spun că Ungaria este o ţară a crapului. Cu toate acestea, depinde de iscusinţa pescarului cum se simte pe malul apelor şi cu câţi peşti pleacă. Pescăriile de la Oroshaza, Mezohegyes, Battonya, Dombegyhaza sau Pitvaros, vorbesc aceaşi limbă, româna, mai ales că nicăieri în Arad nu se găsesc condiţii similare, iar în fiecare sfârşit de săptămână împătimiţii firului întins fac zeci de kilometri în speranţa că vor prinde „monstrul”.

„Regulile sunt foarte stricte, în comparaţie cu alte pescării particulare autohtone care pentru nişte bani în plus îţi permit să iei şi peşti care nu sunt incluşi în taxa de pescuit. Mai rău e cu ai noştri, care dacă pe bălţile din Arad se compoartă execrabil, în Ungaria, toţi sunt smeriţi”, spune Mihai Bărdan, unul dintre pescarii care în fiecare weekend este prezent peste graniţă.

La Battonya de exemplu, taxa de pescuit e de 43 de lei şi poţi pleca acasă cu trei exemplare mari. Pentru cei mai experimentaţi pescari, sportul pe malul apei este practicat în regim „catch and release”, în special când vine vorba de exemplare care nu depăşesc un kilogram. E o politică adoptată chiar şi de unele pescării tocmai pentru a evita clienţii care vin să-şi umple sacii cu peşte.

„În ceea ce mă priveşte capturilor sub un kilogram şi jumătate le dau drumul. E mai mult un sport decât o vânătoare de peşti”, spune Ştefan Liviu, un alt pescar arădean care frecventează Ungaria.

Pe de cealaltă parte, bălţile din Arad sunt tot mai sărace în pescari, chiar dacă ţi se permite mult mai mult. Dacă în Ungaria la sfârşit de săptămână, balta numără si 30 de pescari, în Arad, pescăriile private se mulţumesc cu maxim 15 pasionaţi ai pescuitului şi cu mulţi gură-cască.

La balta Henţiu de la Cermei de exemplu, taxa e de doar 30 de lei. „În taxă sunt incluse două kilograme de crap, iar tot ce depăşeşte această cantitate se taxează cu zece lei kilogramul. Pentru capturile de somn pitic şi caras nu se percepe nicio taxă”, spune Ioan Henţ, proprietarul celor 12 hectare de luciu de apă.