De ce este biserica din Buzescu un monument unic în România. Ctitoria unui prinţ sârb are patru intrări identice

Biserica "Sfinţii Mihail şi Gavril” din comuna Buzescu este un monument istoric unic la nivel naţional. Singurul lăcaş de cult din România care are patru intrări identice a fost ridicat de prinţul sârb Mihail Obrenovici care a vrut să transforme localitatea într-un oraş.

Biserica ”Sfinţii Mihail şi Gavril” este situată în centrul comunei Buzescu, la intersecţia a patru drumuri care intră în localitatea din Teleorman. Elementul de unicitate al lăcaşului de cult declarat monument istoric înn 1997 constă în arhitectură în cruce, lăcaşul având patru laturile egale şi patru intrări identice. 

Intrarea principală în altar este orientată spre Drumul European 70 care face legătura cu Alexandria, a doua orientată spre oraşul Roşiorii de Vede, a treia spre un drum judeţean, iar a patru orientată ctăre drumul vechi care făcea, în trecut, legătura cu oraşul Turnu Măgurele.

Specificul unic la bisericii din Buzescu este explicat de istoria lăcaşului. Biserica a fost ridicată între anii 1860 şi 1864 de prinţul sârb Mihail Obrenovici care  avea moşii în zonă. Intenţia prinţului era ca localitatea să se transforme într-un oraş  care ar fi urmat să primească numele de Cuza, după numele marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza. Prinţul sârb a fost cel care a donat suprafaţa de teren şi banii necesari pentru construcţa bisericii, a unei şcoli şi a unei pieţe. Construcţia lăcaşului unic a durat patru ani. Până la finalizarea bisericii, proiectul legat de trasformarea satului în oraş a fost abandonat, pe fondul evenimentelor istorice. 

Biserica este singura din ţară care are patru laturi şi intrări identice şi unul dintre puţinele lăcaşe de cult construite în stil  arhitectural Constantinopolitan. Stilul special este explicat tot de istori. Fiind vorba de un ctitor sârb, lăcaşul are înfăţişarea bisericilor sârbeşti.

Pictură murală de Theodor Aman

“Biserica are o pictură de mare valoare. Pictura originală a fost executată de Theodor Aman, mare pictor şi grafician român. A fost completată de Gheorghe Albani, în anul 1929”, notează în monografia comunei  fostul primar, Marin Pătrănescu. Pictura reprezintă trei scene din biblie: “Polirea furtunii de către Isus Hristos”, “Răstignirea Mântuitorului” şi “Ridicarea la cer a Mântuitorului”.  În interiorul bisericii, pe partea stângă, se află o fotografie a prinţului sârb şi a soţiei sale. 

Avariată de cutremurul din 1977

Trecerea anilor şi-a pus amprenta asupra lăcaşului de cult unic din Buzescu. În 1912, biserica se afla într-o starea deplorabilă. Repararea sa s-a datorat preotului Cristache Ionescu . “Am format un comitet al bisericii, pentru strângerea fondurilor necesare reparaţiei. I-am făcut o reparaţie mică, iar în 1928, i-am făcut o reparaţie radicală, numai cu fondurile strânse de la enoriaşi, fără a fi ajutaţi de nimeni”, menţionează preotul Cristache în condica bisericii,păstrată şi acum în lăcaş.

Biserica a fost avariată în urma cutremurului din martie 1977 şi au fost necesare lucrări de consolidare şi reparaţii. A fost declarată monument istoric în anul 1997.