Cine a fost, de fapt, contesa Anna de Noailles, una dintre cele mai controversate femei în România la începutul secolului al XX-lea

Contesa Anna de Noailles, poetă renumită în perioada interbelică în Franţa, a fost la origini româncă, membră a marii familii de boieri Brâncoveanu. Deşi nu a trăit niciodată în România şi nici nu a scris în limba română, Anna de Noailles a fost una dintre primele femei primite în rândurile Academiei Române.

Ana Brâncoveanu s-a născut la Paris pe 15 noiembrie 1976. Fiica lui Grigore Brâncoveanu şi a Ralucări Musuruş, de origine greacă, a avut parte de o educaţie aleasă şi la doar 13 ani şi-a publicat primele versuri. Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu Mathieu de Noailles în anul 1897 devenind, astfel, contesa de de Noailles. Aristocrata pe jumătate româncă a ajuns celebră în lumea literară pariziană după primele publicări de poezii.

Debutul său poetic s-a produs în 1899, iar primul volum de poezii intitulat „Le Cœur innombrable” a apărut în 1901. Recenziile au fost favorabile, volumul fiind catalogat drept unul de mare succes. A fost aleasă membră a Academiei Belgiei. A devenit apoi membră a Academiei Franceze. Din partea prestigioasei instituţii a primit chiar marele premiu pentru literatură.   

Francezii au ales-o prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Casa sa a devenit, după debutul de succes, cel mai mare salon literar din Paris. În salonul contesei se întâlneau nume mari ale literaturii franceze precum Pierre Loti, Francis Jammes, André Gide, Frederic Mistral, Colette sau Paul Valéry.  

 S-a bucurat de apreciere din partea societăţii franceze şi a lumii iterare din perioada numită Belle Epoque. Se spune că Joseph Reinach i-ar fi spus: ”Madam', în Franţa sunt numai trei miracole – Jeanne d’Arc, râul Marne şi dumneavostră”.  

Admisă în rândurile Academiei Române

Numele Annei de Noailles ajuns cunoscut şi pe meleagurile româneşti. Cel care a pledat pentru recunoaşterea ei ca scriitor a fost cărturarul Nicolae Iorga, cel care a propus-o pentru admitere în Academia Română.  

„Între cine cântă mediocru în româneşte şi cine aduce genial acordurile misterioase ale sufletului ... într-una dintre cele mai mari literaturi ale lumii, e de preferat cu admiraţie aceasta din urmă”, spunea Iorga despre contesa cu origini româneşti.

Iorga a spus despre contesă că era „cel mai mare poet francez care era dinspre partea tatălui o româncă”. La insistenţele lui Iorga, Anna de Noailles devine la data de 25 iunie 1925 prima femeie admisă în Academia Română. 

”Doamna Anna de Noailles, născută Brâncoveanu, din sânul Bibeştilor, este considerată astăzi o mare poetă a Franţei. Crticii recunosc în scrisul ei spiritul rasei noastre”, a fost motivaţia lui Iorga pentru admiterea Annei în rândurile membrilor Academiei.  

După Anna de Noailles, în rândurile Academiei Române a mai fost admisă o femeie - Elena Văcărescu, propusă de scriitorii Octavian Goga şi Mihail Sadoveanu, aceasta fiind chiar verişoara contesei de Noailles. 

„Lipsită de loialitate faţă de rădăcinile sale româneşti”

Într-o scrisoare adresată revistei Les Annales, contesa declarase că nu aparţine României şi că a călcat pe pământ românesc decât o singură dată, în trecere, în drumul către Constantinopol.   Mulţi critici români nu au văzut-o cu ochi buni şi au acuzat-o că şi-a renegat originile. „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” a lui George Călinescu o descrie ca fiind „lipsită de loialitate faţă de rădăcinile sale româneşti”. Alţi critici au fost de părere că Anna de Noailles nu avea ce origini să-şi renege, nefiind legată în niciun fel de pământul românesc pe care călcase doar în treacăt.  

Prietenă cu Marcel Proust

Contesa a avut o frumoasă prietenie cu scriitorul francez Marcel Proust. Cu celebrul scriitor Ana de Noailles a avut de-alungul vremii o corespondenţa periodică, care a fost publicată mai târziu. 

„Luminoasa lui prietenie m-a influenţat, m-a schimbat, aşa cum singură este capabilă s-o facă o nobilă iubire a cuvântului. Marcel Proust este singura fiinţă care m-a făcut să schimb un vers, să suprim o strofă. El a aninat primele ghirlande la uşorul tempul al tinereţii mele; el m-a făcut să cred că poezia era nectarul lumii, gloria juvenilă - scumpă unei întregi mulţimi, faima - fără duşmani, triumful - neprihănit!" , spunea contesa despre scriitor.   

Anna de Noailles a fost modelul personajului contesei Gaspard de Reveillon din romanul „Jean Santeuil” al lui Marcel Proust. Contesa şi-a povestit memoriile în volumul "Cartea vietii mele". Contesa cu origini româneşti a murit la Paris, la vârsta de 57 de ani, în 1933.