Alexandria în imagini şi documente

Fresca cu imagini din istoria Alexandriei şi expoziţia de documente inedite au fost vernisate astăzi, în holul primăriei, chiar de ziua oraşului. Alexăndrenii care vor veni de azi înainte la sediul municipalităţii vor putea admira pe pereţii din hol imagini şi documente din istoria reşedinţei de judeţ.

Pe un întreg perete din holul sediului primăriei au fost pictate scene şi imagini reprezentative din istoria oraşului. La frescă au lucrat mai bine de o lună doi pictori, iar pentru lucrare municipalitatea a plătit, din bugetul local, 40.000 de lei. În centrul lucrării tronează portretul întemeietorului Alexandriei, domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica. Clădiri reprezentative pentru oraş, precum Catedrala ” Sf. Alexandru” sau Şcoala gimnazială nr 5 se regăsesc şi ele pe peretele din holul primăriei. 

Tot aici alexăndrenii vor putea vedea clădiri care au existat în istoria oraşului, precum Grădină Publică. Deşi istoria Alexandriei datează numai din 1834, pe perete apar personaje din epoci mult mai îndepărtate, precum dacii şi romanii. Explicaţia istoricilor şi pictorilor care au contribuit la realizarea lucrării este că pe meleagurile alexăndrene au fost găsite vestigii din acea epocă. Pe lângă frescă, holurile primăriei au fost înfrumuseţate, tot începând de astăzi , cu o expoziţie de imagini şi documente din istoria oraşului. 

Alexăndrenii care vor trece pragul primăriei vor putea vedea expuse documente vechi precum Ekstrucţia, imagini cu şcolile vechi ale oraşului, cu foştii primari ai oraşului, fotografii de epocă sau documente importante din cei 179 de ani de existenţă ai urbei.

O istorie veche de 179 de ani

Alexandria s-a înfiinţat în 1834, iar la baza întemeierii oraşului au existat raţiuni economice. În urmă cu 179 de ani, un grup de negustori din Mavrodin şi Zimnicea au vrut să cumpere o moşie din raţiuni pur economice, pentru a face comerţ liber. Au pus mână de la mână, s-au împrumutat la cămătarii evrei şi au cumpărat de la Mitropolie Moşia Bâcâianca. Familiile Lazăr, Conu, Ţânţăreanu, Paşcaliu, Matei, Stoica, Noica, Repanovici sunt nume care nu spun nimic alexăndrenilor din ziua de azi.

Acesta sunt însă familiile de negustori mavrodineni, zimniceni şi bulgari care au pus mână de la mână şi s-au împrumutat în urmă cu 177 de ani pentru a crea o moşie liberă de “ ingerinţă străină”.

Supăraţi pe Regulamentul Organic care dădea liber la comerţ doar proprietarilor de moşii, familiile de negustori amintite mai sus au luat decizia de a crea o moşie din considerente pur economice.

Mavrodinenii s-au vorbit cu negustori din zimnicea, printre care se numărau şi bulgari şi au decis să cumpere o moşie unde să-şi înfiinţeze propriul oraş, pentru a putea face comerţ.

Pentru că banii nu le ajungeau , s-au împrumutat la cămătarii evrei şi la un negustor şiştovean şi au strâns suma necesară cumpărării moşiei. Iniţial, au vrut să cumpere o moşie la Ţigăneşti sau Poroschia.

Până la urmă, negustorii au cumpărat de Mitropolia Ţării Româneşti, moşia Băcăianca în ziua de 14 mai 1834  şi aici au stabilit bazele oraşului. Fericiţi că şi-au văzut visul cu ochii şi

se pot ocupa de comerţ, negustorii din Mavrodin şi Zimnicea, s-au apucat repede să pună bazele noului oraş.L-au angajat  pe inginerul austriac Otto von Moritz, care a trasat străzile drepte, paralele şi perpendiculare.

Ţăranii din Nanov, Adămeşti , Ţigăneşti , Măgura şi-au părăsit în acel an vatrele pentru a veni să locuiască în noul oraş, mânaţi de dorinţa de a scăpa de proprietarii pe ale căror moşii munciseră.

Oraşul a devenit repede un şantier şi în numai două luni-iunie şi iulie 1834- au fost clădite peste 700 de case, prăvălii şi bordeie.  Buni gospodari, întemeietorii Alexandriei şi-au dat repede seama că, pe lângă case şi prăvălii, un oraş avea nevoie şi de reguli de funcţionare.

Astfel, s-a ajuns la crearea Ekstrucţiei, statutul propriu al oraşului care conţinea” condiţiile de hălăduire a celor ce vor primi a se aşeza cu şederea în noua adunare de oraş Alexandria”.  Ekstrucţia a fost documentul după care Alexandria s-a condus în primii 30 de ani de la înfiinţarea sa.