VIDEO Peştera cu cel mai mare gheţar din România, filmată cu o dronă. Imagini spectaculoase din Munţii Apuseni
0Peştera cu cel mai mare gheţar din România a fost filmată cu o dronă. Au rezultat imagini nemaivăzute până acum în România ce surprind cel mai important obiectiv turistic din Munţii Apuseni
Peştera Gheţarul de la Scărişoara atrage anual mii de turişti. Aceasta adăposteşte cel mai mare gheţar subteran din România. Gheţarul este situat pe raza comunei Gârda de Sus, la peste 100 de kilometri de Alba Iulia. În zonă se poate ajunge cu maşina, iar accesul se face pe ruta Câmpeni-Albac–Scărişoara-Gârda de Sus.
Despre peştera Scărişoara nu se ştie exact când a fost descoperită, dar prima menţiune asupra peşterii datează încă din 1847, iar prima hartă a fost realizată de un geograf austriac în 1863. Datele arată că peştera s-a format în timpul glaciaţiunii, atunci când munţii în care este situată erau acoperiţi de zăpadă şi gheaţă. Parcul Natural Apuseni a publicat pe Faecebook imagini spectaculoase filmate cu drona, atât în interiorul gheţarului, cât şi în exterior, realizate de Peter Lengyel.
Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba. În prezent cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” departamentul Cluj, - primul Institut de Speologie din lume, fondat de savantul român Emil Racoviţă în 1920 - continuă studierea acestei peşteri. Se fac studii ce vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 5000 de ani. În 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a putea vedea care este structura gheţii în profunzime şi grosimea ei. Rezultatele preliminare ale cercetărilor arată ca există grosimi diferite ale blocului de gheaţă între 11 m şi 36 m, astfel încât volumul blocului de gheaţă ar putea să depăşească 112.000 metri cubi.
Peştera Scărişoara este situată la altitudinea de 1.165 m. După încălzirea vremii gheaţa începe să se topească şi dispare jumătate din volum, dar este alimentată în fiecare iarnă cu un nou strat la suprafaţă. Topirea are loc şi la bază gheţarului, astfel că de la bază dispare o secţiune şi o alta se depune sus. Cea mai veche gheaţă de la bază are 4.000 de ani. Intrarea în Gheţarul de la Scărişoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă şi câteva scări metalice ancorate în pereţi înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 m lăţime şi 17 m înălţime.
Topografia Gheţarului de la Scărişoara este simplă, deoarece peştera reprezintă o încăpere unică cu o dezvoltare totală de 700 m. În mijlocul acestei încăperi se află un imens bloc de gheaţă, cu un volum de 80.000 m3 şi care dăinuie în peşteră de peste 4.000 de ani. Faţa superioară a blocului (3.000 m2) formează podeaua Sălii Mari. În partea dreaptă acest planşeu se frânge într-un tobogan abrupt de gheaţă, care dă într-o zonă, denumită Biserica. Aici apar primele formaţiuni stalagmitice de gheaţă. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervaţie ştiinţifică, cu două sectoare distincte.