Statul Român se așteaptă să piardă procesul cu Gabriel Resources, pentru proiectul Roșia Montană. Ce s-a discutat în Guvern

Guvernul României se așteaptă să piardă procesul intentat de Gabriel Resources, la Tribunalul Băncii Mondiale, pentru proiectul aurifer ratat din Apuseni. Subiectul a fost abordat în ședința de Guvern de miercuri, 31 ianuarie 2024.

Discuțiile din Guvern au avut loc sub premisa că țara noastră va trebui să plătească minimum două miliarde de dolari. Sentința este așteptată la sfârșitul săptămânii viitoare, pe 9 sau 10 februarie 2024.

Surse guvernamentale au declarat pentru Digi24 că subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată să plătească cel puțin două miliarde de dolari.

În procesul cu statul român, inițiat în 2015, Gabriel Resources a solicitat, inițial, prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari, suma finală ajungând la 4,75 de miliarde de dolari, fără penalități.

Compania a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023. Hotărârea finală ar trebui pronunțată până pe data de 13 martie 2024.

Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer eșuat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

Acuzațiile companiei miniere

Compania canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.

Compania a mai susținut că România că, prin vocea mai multor decidenţi politici, i-a creat „aşteptări rezonabile” că proiectul se va realiza, aşteptări care nu au fost onorate prin acordarea autorizaţiilor de funcţionare.

Investitorii mai susțin că Statul Român ar fi asigurat compania că va obţine toate profiturile estimate din proiectul său investiţional de la Roşia Montană.

Potrivit companiei străine, Statul este cel care s-ar fi angajat să expropieze sute de proprietari de la Roşia Montană, să demoleze cimitire şi biserici şi să scoată de sub protecţie valorile istorice din zona proiectului.

Partea română a respins toate aceste acuzații susținând că inițiatorul proiectului minier de la Roşia Montană nu a fost capabil să ofere toate documentele care să permită eliberarea autorizaţiei de mediu.

Proiectul s-a blocat total în toamna anului 2013 când, pe fondul unor proteste de stradă, Parlamentul a respins o lege inițiată de Guvernul condus de Victor Ponta, care ar fi permis, în final, realizarea proiectului minier din Munții Apuseni.

„Parlamentul nu a făcut nimic impropriu atunci când a respins Legea Roşia Montană. Protestele masive de stradă care au avut loc au arătat că reclamanţii nu au reuşit să asigure condiţiile sociale pentru a opera Proiectul”, se precizează într-un document prin care Statul Român a răspuns acuzațiilor aduse de compania minieră.