Stâlpii funerari şi „pasărea-suflet“ de pe Valea Sebeşului, tradiţii ce se păstrează de 2000 de ani FOTO

În anumite localităţi din judeţul Alba încă mai poate fi observat un obicei arhaic, ale cărui rădăcini par a duce către perioada ocupaţiei romane în Dacia: stâlpii funerari, amplasaţi la mormintele bărbaţilor.

Pe Valea Sebeşului, în judeţul Alba, se păstrează de sute de ani un obicei unic în ceea ce priveşte ritualul de înmormântare. La unele locul de veci este pus un stâlp funerar în vârful căruia este amplasat un porumbel din lemn.

Acesta simbolizează sufletul celui dus, care s-a întruchipat în pasăre şi astfel trăieşte veşnic şi poate să viziteze astfel, din nou, locurile prin care a trecut în viaţă. Alte morminte au cruci din lemn sculptate cu diferite modele. Obiceiul este prezent în Loman, Pianu de Sus, Purcăreţi, Strungari sau Laz, sate ale comunelor Săsciori şi Pianu. 

„Pasărea-suflet“

Cele mai bine păstrate obiecte arhaice sunt la Loman, un cătun de ciobani pierdut prin Munţii Sebeşului, cu nu mai mult de 500 de locuitori. Unul dintre cei mai cunoscuţi etnologi români, Gheorghe Pavelescu, a numit porumbelul de la morminte „pasărea-suflet“. Acesta mai spune şi că „Semnificaţia acestui porumbel este strâns legată de mentalitatea arhaică a poporului, care îşi imaginează sufletul sub formă de pasăre, credinţă la fel de veche a popoarelor indoeuropene“.

În prezent, acesta se pune numai la stâlpul bărbaţilor morţi necăsătoriţi. „La bărbaţii bătrâni, stâlpul are în vârf o cruce mică, iar la cei tineri şi neînsuraţi, o pasăre ca un porumbel din lemn, în mărime naturală. Pasărea poate să aibă aripile adunate pe lângă corp sau desfăcute. Coada îi este răsfirată. Porumbelul, cum i se spune, e vopsit de obicei în albastru închis“, afirmă preotul Nicolae Popa din Loman.

Foto: Asciaţia Rădăcini

De asemenea, etnologul Pavelescu spune că „în credinţa populară, cei care mor tineri şi neîntinaţi devin îngeri slujitori ai lui Dumnezeu. Poate ca li se pune câte o pasăre pe stâlpii lor de mormânt, ca să se arate că ei sunt asemeni îngerilor“.

Stâlpii sunt sculptaţi cel mai des cu elemente din credinţa dacilor: porumbelul, floarea vieţii, soarele, luna, stelele, elementele geometrice. Pe Valea Sebeşului există credinţa că acest motiv tradiţional se pune numai la bărbaţi, pentru că bărbatul e stâlpul casei. Crucea este considerată a fi pentru femei. Astfel, dacă la mormântul bărbaţilor se pun stâlpi funerari şi păsări, la mormântul femeilor se aşază cruci din lemn, frumos decorate cu motive geometrice, veritabile opere de artă.

În prezent sunt foarte puţini meşteri cioplitori care să realizeze stâlpul şi porumbelul. În vechime, se înfigeau stâlpi purtători de porumbei la capul tuturor morţilor, ca să-i ocrotească de duhurile rele. După şase săptămâni, păsările din lemn erau luate şi îngropate, iar răposaţii continuau să fie vegheaţi numai de cruci. Cu timpul s-a păstrat obiceiul porumbelului doar la tinerii necăsătoriţi, fie pentru că arată un suflet mai curat, fie pentru că despărţirea pare a fi mai dureroasă când moare un om tânăr. 

Motive din timpul ocupaţiei romane 

Stâlpii sunt ciopliţi din lemn tare, de stejar, salcâm sau frasin, ca să reziste mai mult. Au o grosime de 15/15 centimetri şi sunt frumos ornaţi, cu tăieturi şi crestături. La un astfel de stâlp se lucra de obicei zile în şir, iar drept răsplată, cioplitorul primea o oaie. Aşa se face că se găsesc încă, în picioare, stâlpi de 70-80 de ani, chiar şi mai vechi. 

Cruci din lemn cu motive arhaice în cimitirul din Loman. Foto: Asociaţia Rădăcini

Etnologii şi istoricii afirmă că stâlpii funerari au fost aduşi aici de legionarii romani din din Legiunea a XIII-a Gemina, care a staţionat în Dacia şi a avut cartierul general la Alba Iulia. Pe stâlpi se regăsesc crestături cu numărul Legiunii, motive care s-au păstrat încă de atunci. La romani, exista tradiţia de a pune la căpătâiul unui soldat mort un stâlp cu o pasăre de lemn îndreptată spre ţara de baştină, pentru ca sufletul să se poată întoarce pe meleagurile natale. Obiceiul a fost preluat de populaţia dacică şi transmis mai departe, din generaţie în generaţie. Faptul că este vorba de un obicei dacic cu elemente romane o demonstrează prezenţa stâlpilor funerari mai ales în zona Munţilor Sebeşului şi a Munţilor Orăştiei, unde a fost centrul civil şi spiritual al civilizaţiei strămoşilor noştri. 

Satul Loman este o localitate românescă de munte, aşezată sus în Munţii Sebeşului. Aici locuiesc oameni care trudesc din greu să-şi câştige existenţa. Iernile sunt grele, geroase, cu lupi pe uliti şi zăpezi mari. Una dintre cele mai importante preocupări ale localnicilor este oieritul – viaţa celor 500 de locuitori depinde foarte mult de transhumanţă, adică de deplasarea oilor din zonele mai joase spre cele de munte şi invers.

Brâncuşi, inspirat de arta funerară populară

Monumentele funerare de la Loman sunt asemănătoare cu celebra operă Coloana Infinitului de la Târgu Jiu. De altfel, însuşi marele Constantin Brâncuşi s-a inspirat atunci când a realizat opera monumentală din aceşti stâlpi funerari, după cum afirmă Gheorghe Pavelescu: „Tot din acest fond artistic folcloric s-a răsucit în infinit «Coloana Recunoştinţei fără sfârşit» a aceluiaşi Brâncuşi. Desprinsă din vechii tradiţii şi obiceiuri, arta stâlpilor funerari transmite, în material perisabil, forme şi motive ce sfidează timpul, demonstrând înaltul potenţial artistic al poporului nostru.

Foto: Asociaţia Rădăcini

În procesul proiectării mai multor variante ale Coloanei nesfârşite a conceput şi o variantă cu o pasăre imensă cu aripile deschise, care trebuia aşezată în vârful coloanei pentru a simboliza «pasărea-sufletului» luându-şi zborul în infinit. Însă a renunţat la idee, rămânând la varianta pe care a construit-o la Târgu Jiu. Din acest tezaur folcloric, Brâncuşi a prelucrat două motive: pasărea-suflet şi octaedrul stâlpilor funerari, introducând astfel în cultura contemporană universală o experienţă de veacuri a poporului român“.

Vă mai recomandăm:

Comori arheologice descoperite în palatul în care a locuit Mihai Viteazul la Alba Iulia FOTO

Ultimele lucrări pe lotul 2 din A10, Sebeş - Turda. Constructorul vrea să „rezolve” punctul critic de la Oiejdea VIDEO