Singura galerie minieră romană din România accesibilă publicului, veche de aproape 2.000 de ani, în restaurare

La Roșia Montană a fost demarat proiectul de restaurare a Galeriei Romane din incinta Muzeului Mineritului. Proiectul este finanțat cu aproape 100.000 de lei de Institutul Național al Patrimoniului, banii provenind din taxa denumită Timbrul Monumentelor Istorice.

Beneficiarul finanțării este Filiala Roșiamin SA – Minvest Deva, care administrează Muzeul Mineritului, iar partener la nivel local - Asociația Roșia Montană în Patrimoniul Mondial.

„S-a început spargerea șapei și a scărilor pe porțiunile deteriorate și va urma repararea acestora. Se decolmatează și se curăță rigolele de beton și se pregătesc aleile pe care se circula prin galiță și noroi pentru a se turna șapă. Se va moderniza sistemului de iluminat, balustradele și se va reface sprijinirea din lemn demonstrativă”, au transmis reprezentanții organizației.

Obiectivul este monument istoric, parte componentă a Peisajului Minier Istoric Roșia Montană, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, vizitat anual de mii de turiști.

Cofinanțarea asigurată de către ONG-ul local este în valoare de 10.000 de lei, bani care nu există în prezent și pentru care se solicită sprijin din partea celor care iubesc Roșia Montană și monumentele sale.

Primăria a transmis că nu poate aloca această sumă pentru că nu permite legislația. Galeria minieră are o vechime de aproape 2.000 de ani.

Singurul tronson de galerie romană accesibil turiștilor

Galeria romană vizitabilă din cadrul Muzeului Mineritului din Roşia Montană are 150 de metri și este singurul tronson accesibil publicului din imensa reţea aflată în zonă. În subteranul Roşiei Montane se găsesc peste 150 km de galerii.

În adâncul celor patru masive muntoase – Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig-Văidoaia-Lety – a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană (sec. II p.Ch.) cunoscut până în prezent (7 km).

Este un amplu sistem de exploatare de epoca modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de puşcă (10 km), completat de exploatările cu dinamita (53 km) de epocă contemporană (sec. XIX-XX).

Remarcabila reţea minieră subterană romană este o mărturie a dezvoltării tehnicii mineritului de metale preţioase din perioada de vârf a Imperiului Roman, în secolele al II-lea şi al III-lea.

Un astfel de sistem vast de galerii perfect trapezoidale în secţiune, puţuri elicoidale, galerii de comunicaţie în pantă, cu scări cioplite în stâncă şi zone de extracţie verticală, cu plafonul cioplit în trepte, sunt necunoscute oriunde altundeva într-o epocă atât de timpurie. Acestea se păstrează încă la Roşia Montană şi sunt de o valoare excepţională datorită rarităţii şi dimensiunilor lor, precum şi gradului mare de conservare.

Înfiinţat în urmă cu 40 de ani în incinta fostei exploatări aurifere, Muzeul Mineritului oferă trei secţiuni diferite, în egală măsură inedite, prezentând tezaurul tehnic cules de-a lungul a zeci de ani de conservare şi săpături arheologice.

Partea cea mai spectaculoasă a muzeului sunt galeriile romane, medievale şi moderne, fiind singurele din lume ce pot fi vizitate. Excelenta lor conservare e datorată, spun muzeografii, ventilaţiei naturale şi a înclinaţiei pereţilor subterani, care au permis autosusţinerea labirintului de galerii.