Secretele observatorului astronomic de la Alba Iulia, înființat acum 228 de ani. „Arată incredibil”

La Alba Iulia a funcţionat unul dintre cele mai importante observatoare astronomice din Europa de Est, înfiinţat în urmă cu 228 de ani la iniţiativa episcopului Ignac Batthyany.

Institutul Batthyanian a cuprins iniţial observatorul astronomic dotat cu cea mai performantă aparatură adusă chiar din Anglia, tipografia în care se tipăreau cărţi de ştiinţa, religie şi manuale şi mai ales valoroasa bibliotecă ce trebuia să acopere toate exigenţele religioase, ştiinţifice şi culturale ale vremii.

În proiectul episcopului a fost riguros înscris şi programul iconografic şi decorativ al sălilor principale ale observatorului şi a bibliotecii.

Istoria observatorului astronomic se întinde pe o perioadă de peste o jumătate de secol, din 1794 și până în 1861. Observatorul era compus dintr-o sală mare traversată pe la mijloc de meridianul de 25 de grade ca reper fix al calculelor astronomice.

Acesta este și astăzi marcat printr-un fir de oțel ținut în tensiune de o greutate de plumb, care traversează toată sala mare. Din aceasta se putea ieși pe o ușă impozantă, iar cu ajutorul unei scări în spirală se urca spre un hol cu ferestre care făcea legătura cu alte trei camere, în care existau diferite instrumente astronomice sau meteorologice.

Clădirea avea și două turnuri. Unul conținea instrumente astronomice, iar celălalt o cameră obscură. Lipit de unul dintre pereții sudici se afla un qvadrant de perete.

În sala mare se afla un qvadrant mobil, cu roți, dar și diferite telescoape newtoniene, instrumente de citit (tuburi) dolandiene, acromatice și gregoriene. După anul 1861, spațiul sălii observatorului a fost regândit ca un muzeu de curiozități.

Importanța observatorului și contribuția acestuia la evoluția astronomiei este readusă în atenție prin intermediul unei expoziții denumită „Batthyaneum. Astro-povești și animații mecanice despre Observatorul Astronomic din Alba Iulia”.

Expoziția este, de fapt, o reconstituire a poveștii observatorului, un colaj din explorări la fața locului și descifrări de planșe sau texte vechi de peste două secole. Expoziția este deschisă joi, 17 noiembrie, în ziua în care se comemorează 224 de ani de la moartea episcopului.

„În privința observatorului povestea este spectaculoasă pentru că eu singur mi-am format o prejudecată, că povestea s-a încheiat cu moartea episcopului și apoi la un an diferență a astronomului Antonius Mártonfi, primul director al Institutului Batthyan. Nicidecum. Activitatea este extrem de bogată și continuă până în anii 60 ai secolului al XIX-lea. Dacă episcopul ar fi trăit în continuare ar fi existat rezultate și mai spectaculoase. În perioada relativ scurtă în care s-a implicat atât de mult, colaborarea cu oamenii de știință și astronomii vremii este absolut extraordinară”, spune Cristian Mladin, reprezentantul Bibliotecii Batthyaneum.

Constantin Coagea, artizanul expoziției, afirmă că demersul a avut la bază „viața culturală și științifică din Biblioteca Batthyaneum și moștenirea fantastică a Observatorului Astronomic”.

„Locul arată incredibil. Este ca o poveste. Misterios și promițător. Sunt cărți foarte valoroase pe care le avem de sute de ani. Ingredientele expoziției sunt astronomie, grijă, povești de acum sute de ani”, afirmă Coagea.

La montaj, poveștile s-au suprapus. Unele au fost așezate în ordine cronologică, pe patru capitole care rezumă istoria observatorului astronomic: Astronomia, Batthyaneum, Instrumente ale observatorului batthyanian, Anii de funcționare a observatorului. Altele, dimpotrivă, au fost puse în mișcare.

Personajele din casetele gravate ale tavanului sălii observatorului continuă să-și spună povestea, însă într-un mod nou, interacționând unele cu altele în opt animații mecanice.

Cronologia, Geografia, Geometria, Nautica, Optica și Dioptria, Astrologia, Meteorologia și Arhitectura sunt științele vremii ce au fost reprezentate în aceste animații puse în scenă în opt instrumente ce seamănă cu telescoapele cu care se cerceta cerul în urmă cu peste 200 de ani. Expoziția va rămâne permanent la Biblioteca Batthyaneum și va putea fi vizitată la cerere în grupuri de 10 persoane.

Nucleul Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia îl constituie colecţia particulară a episcopului Ignàc Batthyàny, care şi-a donat cu generozitate toate cărţile şi documentele strânse cu pasiune şi migală în decursul vieţii, lasând dupa el peste 18.000 de volume - cărţi manuscrise, incunabule şi tipărituri, dar şi rarele colecţii de numismatică, minerale şi scoici.

Specialiştii estimează că Biblioteca Batthyaneum deţine circa 80% din totalitatea cărţilor medievale occidentale manuscrise şi 70% din incunabulele prezente pe teritoriul României