RMN sau CT. Diferenţele dintre rezonanţa magnetică şi tomografie, analizele medicale complexe care pot elucida un diagnostic
0Printre analizele medicale care pot oferi detalii suplimentare în legătură cu un anumit diagnostic sunt şi tomografia computerizată (CT) sau rezonanţă magnetică nucleară (RMN). Cele două sunt diferite şi au avantaje şi dezavantaje.
Ambele analize se pot face la clinicile de stat sau contra cost, la clinicile private. În clinicile de stat se aşteaptă de obicei câteva luni de zile, având în vedere că se lucrează pe bază de programări iar numărul necesar de analize este foarte mare. La privat nu se aşteaptă decât câteva zile, dar trebuie plătit costul de circa 600 de lei. Pentru aceste analize este nevoie de bilet de trimitere de la un medic specialist.
La o tomografie computerizată se foloseşte o doză mică de raze X, ceea ce înseamnă că pacientul va fi expus radiaţiilor. De aceea, este contraindicată gravidelor. Cu toate acestea, medicii spun că iradierea din timpul unui CT este echivalentă cu cea produsă în timpul unui zbor cu avionul. Tomografia este în mod special necesară în accidentul vascular cerebral şi în urgentele neurologice (traumatisme). Medicul poate recomanda CT-ul pentru diagnosticarea unor afecţiuni de la nivelul craniului, abdomenului, toracelui sau membrelor, putându-se evidenţia tumori, fibroze, anevrisme, hemoragii, chisturi sau noduli. Pentru ca medicul să vizualizeze mai bine organele investigate, este posibil că înainte să se administreze o substanţă de contrast pe bază de iod, care se injectează sau se bea. Substanţa poate da o senzaţie de căldură în tot corpul sau de vomă (de aceea, nu este idicat să se mănânce cu patru ore înainte). În afară de sarcină, tomografia este contraindicată în caz de alergie la iod sau dacă pacientul suferă de insuficienţă renală.
Rezonanţă magnetică nucleară este, că şi tomografia, nedureroasă. În plus, are avantajul că nu foloseşte radiaţii, ci un câmp magnetic. Prin RMN se obţine un contrast mai bun şi se pot vizualiza leziunile foarte mici, milimetrice, structurile vasculare fine şi ale nervilor. Rezonanţa magnetică este eficientă pentru analizarea ţesuturilor moi (creier, aparatul cardiovascular, muşchi), a articulaţiilor, a coloanei vertebrale, a organelor abdominale (vezică, ficat, rinichi, splina, pancreas, glande suprarenale, căi biliare) şi a organelor genitale (ovare, uter, prostată, testicule). Analiza poate fi făcută şi în ultimele două trimestre de sarcină, atunci când la făt a fost observată la ecografie o eventuală malformaţie. La fel că în cazul tomografiei, trebuie îndepărtate accesoriile metalice. Rezonanţa magnetică se poate face cu sau fără substanţă de contrast. Aceasta este însă mult mai bine tolerată, dând foarte rar reacţii alergice.
RMN-ul este contraindicat persoanelor cu stimulator cardiac, cu proteză osoasă metalică sau cu proteză cardiacă de tip vechi. De asemenea, nu este indicată gravidelor în primul trimestru de sarcină. Cea mai performantă tomografie este PET/CT, care are avantajul că poate identifica timpuriu modificările canceroase, chiar de câţiva milimetri, greu de depistat prin alte metode. De asemenea, diferenţiază tumorile benigne de cele maligne. În plus, această analiză este utilă în monitorizarea tratamentului oncologic, precum şi în depistarea unor boli neurologice şi cardiovasculare