Rezultatele Bacalaureatului 2012, oglinda generației cool
0Expresia „Bac-ul cu cele mai slabe rezultate din istorie“ a apărut în urmă cu doi ani, când s-a demonstrat că sunt și licee cu „promovabilitate zero“. Afișarea primelor rezultate ale Bacalaureatului din acest an ne îndeamnă să încercăm a descifra „ghemul de vinovății“ care au contribuit la atingerea pragului pe care îl putem cataloga cel puțin alarmant.
Primele rezultate arată că procentul de promovabilitate rezultat la nivelul judeţului Alba este de 47,44 la sută. Mai exact 1. 795 de elevi din cei 3415 prezenți nu au luat media 6, pragul minim obligatoriu pentru primirea diplomei de Bacalaureat. Apare firesc întrebarea ce s-a întâmplat? Elevii nu se mai omoară cu cartea? Dascălii cu har fug de şcoală, după ce și-au dat seama că slujbele în sistemul privat le aduc mai mari satisfacții? Putem spune că puțin din amândouă. Tinerii află de la prietenii lor că nici diploma de bacalaureat și nici cea universitară nu le asigură o poziţie socială decentă. Pe lângă problemele de ordin financiar, cei care ar trebui să-i educe sunt la rândul lor bulversați de permanentele schimbări din învățământul preuniversitar.
Conștientizează cei responsabili dezastrul în care s-a ajuns? Vorbim de o generație autoinitulată cool care ne arată valoarea prin rezultatele slabe la Bacalaureat. Mulți dau dovadă că au petrecut patru ani fără rost în băncile liceului. Inevitabil ne întrebăm ce dascăli, doctori, polițiști, ingineri, meseriași pot ajunge cei care n-au fost capabili să obțină note care să le asigure minim media 6 pentru a fi pe lista promovaților.
Mai rămâne investiția în educație de actualitate? Promisiunea am auzit-o în ultimii ani de la majoritatea politicienilor. Când ești hotărât să faci reforme, trebuie să fii capabil să interpretezi corect rezultatele. Nu ar fi rău să vedem efectele loviturilor consecutive încasate de sistemul de învățământ, prin tăierea salariilor, închiderea unor școli, schimbările de ordin procedural, dincolo de notele slabe ale absolvenților de liceu la examenul de maturitate.
Nu este de neglijat nici dezinteresul părinților față de ceea ce se întâmplă la școală cu copiii lor, accentuat, cel mai probabil, de nesiguranța zilei de mâine, pierderea locului de muncă, plecarea la muncă în străinătate și lăsarea copiilor în grija bunicilor, a rudelor sau uneori chiar de capul lor.
Dacă rămânem strict în sfera Bacalaureatului,cum este posibil să mai fie menținute licee care pentru al doilea an consecutiv se aleg cu performanța de a avea zero elevi promovați. Un exemplu concludent ar fi Grupul Școlar Agromontan din Albac, din Munții Apuseni, unde niciunul dintre cei 23 de candidați nu se regăsește pe lista promovaților. Pe lângă asigurarea unor salarii pentru director, profesori, contabil, secretară, femeie de serviciu, la ce mai sunt bune școlile din această categorie? La fel de periculos este și să privim cu detașare rezultatele bune de la școlile în care se mai practică fraudarea examenului, în loc să apreciem liceele în care primează calitatea.
În fiecare an ne întrebăm care este portița de ieșire? A critica absolvenții de liceu că sunt leneși este sinonim cu a-i blama pe săraci că nu le place munca. Vor nu vor, au n-au resurse intelectuale, toţi elevii au fost obligaţi să meargă pe traseul liceal, chiar dacă s-ar fi simţit mai bine într-o şcoală profesională. Vedem de altfel că cele mai proaste rezultate sunt la grupurile şcolare, iar cele mai bune - la liceele teoretice. Funcționalitatea sistemelor de învățământ din țările civilizate demonstrează că educația este direct legată de iscusința celor care concep mecanismele de lucru, le verifică și își asumă atingerea performanței.