Procesul de miliarde de dolari pentru proiectul Roșia Montană. Tribunalul de arbitraj a stabilit data limită a sentinței
0Tribunalul Băncii Mondiale a stabilit o dată limită până la care va pronunța decizia în dosarul de arbitraj în care compania Gabriel Resources a dat în judecată România. Canadienii cer Statului Român daune de miliarde de dolari.
Compania minieră canadiană solicită statului român daune în valoare de 4,7 miliarde de dolari SUA (aproximativ 5,7 de miliarde de dolari canadieni) pentru faptul că autorităţile române nu au avizat proiectul minier de la Roşia Montană şi au amânat o decizie timp de peste 10 ani.
Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023. La momentul respectiv s-a anunțat că Tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii, cu posibilitatea prelungirii termenului cu încă 60 de zile.
La sfârșitul lunii decembrie 2023, reprezentanții instanței au anunțat cele două părți că va uza și de termenul suplimentar de 60 de zile. În aceste condiții, data limită până la care trebuie să se ia o decizie este 12 martie 2024.
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer eșuat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.
Compania canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.
La finalul procesului, statul român a formulat pretenții judiciare cifrate la 60,5 milioane de lei, 2,3 milioane de euro și 2,9 milioane de dolari (circa 16 milioane de euro în total), iar Gabriel Resources cere României cheltuieli de judecată în valoare de 63,8 milioane de dolari.
Acuzații și răspunsuri
Compania acuză România că, prin vocea mai multor decidenţi politici, i-a creat „aşteptări rezonabile” că proiectul se va realiza, aşteptări care nu au fost onorate prin acordarea autorizaţiilor de funcţionare.
Investitorii mai susțin că Statul Român ar fi asigurat compania că va obţine toate profiturile estimate din proiectul său investiţional de la Roşia Montană. Potrivit companiei străine, Statul este cel care s-ar fi angajat să exproprieze sute de proprietari de la Roşia Montană, să demoleze cimitire şi biserici şi să scoată de sub protecţie valorile istorice din zona proiectului.
Partea română a respins toate aceste acuzaţii susținând că iniţiatorul proiectului minier de la Roşia Montană nu a fost capabil să ofere toate documentele care să permită eliberarea autorizaţiei de mediu. Reprezentanţii Statului Român mai afirmă că Ministerul Mediului nu a eliberat, în 2011, autorizaţia de mediu pentru că investitorul nu avea toate documentele în regulă.
Statul român este reprezentat în litigiul cu Gabriel Resources de către consorţiul format din casa elveţiană de avocatură Lalive din Geneva şi firma românească Leaua şi Asociaţii. De cealaltă parte, acţionarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case şi pe avocaţii români de la Ţuca Zbârcea şi Asociaţii.