Primul cercetător din Alba membru corespondent al Institutului Arheologic German

Distincţia i-a fost acordată cercetătorului Horia Ciugudean de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia pentru întreaga activitate arheologică.

Horia Ciugudean este considerat  unul dintre cei mai renumiţi specialişti români în preistorie. Arheologul îşi desfăşoară activitatea de cercetare de peste trei decenii în cadrul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, perioadă în care a ţinut în permanenţă legătura cu arheologii europeni. Cercetătorul a fost implicat în mai multe proiecte transnaţionale.

 Datarea începutului Epocii Bronzului în Transilvania

„Contactele cu arheologii din Occident m-au ajutat să obţin gratuit, în premieră pentru Transilvania, o serie de date «Carbon 14», efectuate în laboratoarele de la Berlin şi Zurich. În anii 93-94, pe când săpam aşezarea de la Poiana Ampoiului, am trimis probele în Germania şi a fost seria de date «Carbon 14» care a marcat, pentru prima oară în date absolute, începutul Epocii Bronzului în Transilvania, anii 2700-2600 înainte de Hristos“, precizează Horia Ciugudean.

Pe drumurile romane din Apuseni

Un alt proiect în care a fost implicat specialistul,  „Patrimoniul Românesc – Patrimoniu European“ s-a materializat în cartarea şi identificarea drumurilor  romane care au brăzdat  Ţara Moţilor. Documentaţia este depusă la Consiliul Judeţean Alba. Primul tronson ce ar urma să fie marcat este Gura Cerbului- Zlatna.

Cercetarea fortificaţiei preistorice de la Teleac

Situl arheologic de la Teleac, datat la sfârşitul epocii bronuzului, este considerat de arheologi la fel de important ca Cetatea de la Micene, centru al civilizaţiei greceşti ridicat cu două milenii înainte de Hristos. Este inclus din 2010, într-un amplu proiect internaţional de cercetare ştiinţifică, „Forging Identities“, finanţat de Uniunea Europeană, la care Muzeul din Alba Iulia este partener. Horia Ciugudean susţine că prin suprafaţa pe care se întinde, peste 30 de hectare, este cea mai mare locuinţă princiară ridicată în preistorie în Europa Centrală şi de S-E, cercetată până acum. „Reşedinţa princiară de la Teleac acoperă o realitate a Europei epocii bronzului, a aşezărilor înconjurate cu şanţuri, valuri de pământ şi fortificaţii din lemn, unde-şi aveau reşedinţa conducătorii unor uniuni tribale. Cel mai probail aici ne aflăm în faţa unei reşedinţe care acoperea o bună parte a centrului şi sudului Transilvaniei, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul, asigura controlul resurselor de sare de pe valea Mureşului, şi a celor de aur, argint şi cupru din Munţii Apuseni“, a explicat Horia Ciugudean.

Membru al Institutului Arheologic German

Activitatea arhelogică a cercetătorului din Alba Iulia a fost recompensată, la sfârşitul anului trecut, de prestigiosul Institut Arheologic German cu titlul de „membru corespondent“. Diploma este scrisă în limba latină şi semnată de rectorul Institutului din Berlin. „Tocmai zilele trecute am primit diploma de membru corespondent a Institutului Arheologic German. Este o mare onoare pentru mine, dată fiind reputaţia internaţională a instituţiei. Este o recunoaştere a muncii mele de cercetare în arheologie“, apreciază cercetătorul. Titlul mai este  deţinut de alţi 15 cercetători din România, din marile centre universitatre.

Horia Ciugudean a început colaborarea cu Institutul Arheologic German în urmă cu 22 de ani (Text scris de NICU  NEAG)