Ministerul Economiei vrea investiţii prin parteneriat la Cupru Min Abrud. Un contract asemănător a păgubit societatea cu peste 10 milioane de euro
0Ministerul Economiei a decis demararea unei proceduri de atragere a unor investitori care să preia activitatea de exploatare de la Cupru Min SA Abrud. Este vorba despre o asociere cu o companie privată, care ar urma să ofere bani în schimbul producţiei de cupru, parteneriat care a mai fost aplicat în perioada 2007 – 2009 şi s-a finalizat cu datorii de peste 10 milioane de euro pentru Cupru Min SA.
Anunţul privind noua procedură de atragere de investitori la Cupru Min a fost făcut, miercuri, 22 mai, de ministrul Economiei, Varujan Vosganian şi vine la câteva zile după schimbarea directorului exploatării miniere cu o persoană apropiată de liderul liberal Relu Fenechiu. Astfel, în locul lui Lucian Vasilache, ce care a ocupat postul de director şi în perioada parteneriatului din 2007 – 2009, a fost numit Nicolae Iordache, fost director la MinBucovina SA Vatra Dornei. Hotărârea a fost primită cu reticenţă de salariaţii exploatării minieri care au ameninţat cu proteste de stradă.
Potrivit ministrului Vosganian, învestitorii interesaţi “ne dau o sumă de bani şi în contul acelor bani le dăm producţia pe o anumită perioadă de timp”. Pentru aceasta a fost selectat în calitate de consultant juridic, tehnic şi financiar un consorţiu format din Boştină &Asociaţii şi Zamfirescu, Racoti & Asociaţii. Consultantul va stabili suma necesară învestiţiilor şi strategia de atragere a acestor bani care ar urma să fie investiţi la Cupru Min. În acest mod, statul român va fi în continuare proprietarul exploatării miniere de cupru din Munţii Apuseni.
Experienţa nefericită cu “baronii cuprului”
Societatea a avut o experienţă nefericită de pe urma unui astfel de parteneriat, derulat între 2007 – 2009 cu un consorţiu format din societăţile Cuprom SA Bucureşti, Energo Mineral SA Baia Mare şi Ipronef SA Bucureşti, deţinut de oamenii de afaceri Horia Simu şi Horia Pitulea, aşa-zişii baroni ai cuprului. În schimbul dreptului de exploatare a cuprului, Simu şi Pitulea s-au angajat să investească 155 milioane de euro în retehnologizarea exploatării miniere.
“Energo Mineral” nu numai că nu a investit această sumă, dar s-a folosit de toată baza materială de la “Cupru Min”, pe care a distrus-o parţial. “Investiţiile pe care le vom realiza se referă la retehnologizarea flotei din carieră, modernizarea uzinei de preparare a concentratului de cupru, creşterea eficienţei energetice. De asemenea, vom investi o sumă foarte mare pentru aducerea mediului la nivelul acceptat în Uniunea Europeană. Aceasta pentru că ne gândim la o afacere pe termen lung, cuprinsă între 15 si 20 de ani", a declarat Mircea Simu, în iulie 2007, la momentul semnării contractului de cooperare.
Energo Mineral a extras cupru fără investiţii, facând un profit de 6 milioane de euro pe an. În iulie 2009, după o stagnare a activităţii de nouă luni şi trimiterea în şomaj a 360 de persoane, Energo Mineral a denunţat contractul cu S.C. Cupru Min S.A., rămânând cu datorii de aproximativ 50 de milioane de lei faţă de Cupru Min. Motivele invocate au fost scăderea preţului cuprului pe piaţa internaţională şi refuzul renegocierii contractului de cooperare. Decizia a avut repercursuni grave din punct de vedere a protecţiei mediului la iazul de decantare a sterilului de la Valea Şesii.
Proces cu miză de milioane de euro
Urmarea acestui parteneriat este un proces commercial în care fiecare parte solicită daune de zeci de milioane de lei. Lichidatorul judiciar al societăţii Energo Mineral SA Bucureşti, vrea suma de 77,8 milioane de lei, în timp ce Curpu Min cere circa 50 de milioane de lei. Tribunalul Bucureşti a admis solicitarea lichidatorului Energo Mineral SA şi a obligat Cupru Min să plătească suma de 77,8 milioane de lei (aproape 17 milioane de euro).
În urma unei expertize discutabile au fost anulate toate contractele încheiate între cele două păţi în 2007 şi s-a revenit la situaţia iniţială. Instanţa a considerat că Energo Mineral a efectuat “prestaţii” de 77,8 milioane de lei la Roşia Poieni, în perioda cât a existat contractual de asociere cu Cupru Min SA.
Din fericire pentru Cupru Min, Curtea de Apel a admis recursul şi a decis la începutul anului 2012 rejudecarea procesului la instanţa de fond. Dosarul a revenit la Tribunalul Bucureşti unde se derulează şi în prezent. În acelaşi dosar, Cupru Min solicită daune de 50 de milioane de lei (11,4 milioane euro) consorţiului format din Energo Mineral, Cuprom SA Baia Mare şi Ipronef SA Bucureşti.
Energo Mineral este în insolvenţă din iulie 2009. Cupru Min a fost admis ca şi creditor cu suma de doar 904.000 lei, restul sumei până la 50 de milioane de lei a fost trecută ca şi “condiţie” până la soluţionarea dosarului comercial dintre părţi.