Legendele de la Chicera Comorii, muntele din Apuseni unde a fost îngropată o mare cantitate de aur

Munţii Apuseni sunt recunoscuţi pentru bogăţia resurselor minerale, mai ales în aur. De-a lungul vremurilor au apărut numeroase legende despre comori ascunse în munţi, lacuri, galerii miniere, care au fost transmise din generaţi în generaţie. Una dintre aceste legende, care a căpătat în timp câteva versiuni, se referă la comoara de la Chicera Comorii.

Despre Chicera Comorii se spune că a fost un lac, dar şi un munte. De altfel, un vârf cu acest nume există în nordul Apusenilor pe teritoriul comunei Măguri-Răcătău şi are o altitudine de 1474 de metri. Astfel, legendele vorbesc despre o mare comoară păzită de o vâlvă (zână rea), o comoară pentru care au murit căutând-o de-a lugul veacurilor, mulţi bărbaţi, unii dispărând fără urmă.

Una din legende spune aşa: ”Comorile ard, dar cea care arde cu flacără galbenă este o comoară bună, poţi s-o iei că nu-i păzită de vâlve. Altele ard însă cu o flacără de culoare verde, sunt păzite de un şarpe, de o vălvă, şi nu poate fi luată de nimeni. Dar, de obicei legendele spun că aurul acestor comori poate fi văzut numai de copii. Să fie un copil de şapte ani şi al şaptelea copil din aceeaşi familie. Sau o fată de şapte ani, dacă-i legi degetele mari cu mătase, ea poate vedea pivniţele cu comori”. Potrivit autorului Mircea Arieş, în scrierile anticului Diodor din Sicilia, se spune că la exploatarea aurului erau folosiţi mulţi copii pentru că cele mai multe galerii erau foarte strâmte, 1 metru înălţime şi 0,6 m lăţime. Chiar şi în tăbliţele cerate găsite la Roşia Montană se menţionează vânzarea şi cumpărarea de copii, folosiţi probabil pentru aceste galerii de exploatare a aurului.

Comoara împăratului Darius

Despre comoara din Chicera Comorii, cele mai multe legende spun că şi-ar avea originea de la trecerea împăratului perşilor Darius, care, urmărit de Alexandru Macedon, şi-ar fi ascuns aici comorile. Într-una din legende numele acestuia este ”Dar împărat”. Se spune că pivniţele în care le-a ascuns au fost săpate de ţigani după care, pentru a nu fi trădat locul comorii, aceşti ţigani au fost urmăriţi de armată şi omorâţi în locul numit acum Ţigăneasa, loc unde se aude mereu cântec de ceteră (vioară) ţigănească. În apropierea vârfului Chicera Comorii din Apuseni există un loc denumit Ţigănese.

Vârful Chicera Comorii din nordul Apusenilor

Într-o altă formă a legendei, publicată în cartea Mariei Ioniţă - ”Legendele Munţilor Apuseni”, cel care a ascuns comoara a fost un boier al locurilor: ”A fost un boier şi-a avut bani. Şi argint şi aur şi s-a dus la Comoara. O mânat nişte ţigani şi i-o dus acolo să îngroape banii să nu-i mai capete nimeni şi le-o spus să nu spuie la nime. El, că să fie bizuit că n-or spune ţiganii o mânat nişte armată că să le tăie calea şi să-i omoare pe ţigani. Că o ştiut că aşa n-or mai spune către nime. Şi i-o prins acolea, le-o ţinut calea pe drumul acela mai sus de căsoaie şi i-o omorât. Şi de atunci aşa îi zice la drumul acela, Tiganeasa. Da a fost o bătrână şi o fost la vaci. Avea furcă şi torcea. Şi i s-o deschis acolo la Comoara unde a băgat boierul banii. Acolo era aşa că o pivniţă. Şi erau oameni acolo şi la masă. Şi au chemat-o şi pe ea acolo. Ea a împlântat furcă în pământ şi s-a dus acolo. Şi dacă s-a dus la ei, s-a închis uşă. Şi a stat acolo şi i-a fost bine. Cine ştie cât a stat dar ei i s-a părut că a stat numai un pic. Când a ieşit de acolo, n-au mai fost oameni cunoscuţi. Era alt rând de oameni, atât a stat ea acolo.”

”Fantoma” oraşului Cluj-Napoca

Tot în Chicera Comorii unii copii au văzut fantoma unui oraş mare (legendele identificându-l cu Cluj-Napoca), unde într-o casă cu uşile deschise era o masă de aur, cu mere de aur pe ea, păzite de doi zăvozi (câini mari şi răi) de piatră. Alte legende vorbesc de un cioban de aur cu oi de aur ascuns în acelaşi munte, la Chicera Comorii. Interesant însă că aproape toate aceste legende care vorbesc despre aur şi despre cei care au săpat acolo pentru a găsi comoara se încheie cu constatări negative: ”Şi s-o ales nimica de toate”, „Dar n-o căpătat nimica”, ”N-o mai săpat că era în zadar”, ”Când o ajuns la locul ştiut n-o mai găsit nimic, nici groapă, nici aur, nici nimic, numai un loc plin de bolovani”. 

Sunt totuşi câteva legende care lasă o rază de speranţă. Cătunul Bogdăneşti ar fi fost construit de Bogdan, un om care găsise o parte din comoară. Copilul acestuia (tot un copil) a văzut într-o noapte un moş bătrân care l-a chemat şi i-a arătat locul unde să sape pentru a găsi o comoară. Era însă o condiţie, să nu sape singur. Dimineaţa i-a spus tatălui său. ”Şi atunci zice tată-so: vai dragul tatii, hai să mergem acolo şi să săpăm, că suntem mulţi şi poate om găsi ceva. Şi s-au dus şi-o săpat şi-au găsit numai aur. Şi-o cumpărat pământ, şi-o făcut case, şi-o cumpărat vite. Şi acolo unde şi-o făcut el casă şi ficiorii lui, la cătunul acela i-o zâs Bogdăneşti. Şi la locul unde o săpat de-o găsit aurul îi zice Comoara”.

Citiţi şi:

Ambiu Iancu Corvinul, numele puţin cunoscut al lui Avram Iancu. De ce şi-a latinizat apelativul celebrul lider al moţilor

Singidava, oraşul „strălucit“ din Dacia. Istoria cetăţii care apăra Valea Mureşului de invadatori

Destinul crunt al generalilor Armatei Regale, morţi de foame, bătăi şi boli în zarca Aiudului

„Ce sunt eu, Mafalda?“. De unde vine expresia şi cine erau personajele care purtau în trecut acest nume

Ultimii saşi din Vingard, satul din Alba cu o vechime de aproape 600 de ani

Cum s-a transformat Iliaş Rareş în Mehmed-beg: răzbunarea moldovenilor pe „turcirea“ domnitorului

Povestea celor 10.000 de soldaţi infanterişti din Alba Iulia „măturaţi“ pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial