Interlopul Ion Clămparu, transferat la Penitenciarul Aiud după ce ar fi instigat la proteste violente în puşcăria din Iaşi
0Ion Clămparu, unul dintre cei mai periculoşi infractori români, condamnat la 11 ani şi 8 luni de închisoare în ţară şi la 20 de ani după gratii în Spania, a fost transferat recent de la Penitenciarul Iaşi, la Penitenciarul Aiud. Clămparu ar fi fost unul dintre instigatorii protestului care a avut loc în luna iulie, la închisoarea din Iaşi.
În urmă cu două luni mai mulţi deţinuţi de la Penitenciarul Iaşi au protestat, fiind nemulţumiţi de condiţiile de detenţie. Acţiunea persoanelor condamnate a degenerat în 12 iulie, când fost incendiată o cameră de detenţie. În urma cercetărilor realizate a rezultat că deţinutul Ion Clămparu a fost unul dintre instigatorii protestului violent din cadrul Penitenciarului Iaşi.
Urmare a acestei concluzii s-a luat decizia transferului deţinutului la Penitenciarul din Aiud. Clămparu a mai fost închis aici de câteva ori în ultimii 15 ani. Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Aiud, Nicoleta Mătărângă, a confirmat, luni, pentru Agerpres, că Administraţia Naţională a Penitenciarelor a dispus ca Ioan Clămparu să-şi execute pedeapsa în închisoarea din judeţul Alba.
Instituţia a luat decizia de a mai transfera un deţinut cunoscut din Penitenciarul Iaşi. Este vorba despre interlopul Adrian Corduneanu, care a fost transferat la Penitenciarul Arad. Adrian Corduneanu a fost arestat în luna aprilie fiind acuzat de şantaj. Interlopul a fost condamnat la trei ani de închisoare într-un dosar în care mai mulţi membri ai clanului său au fost acuzaţi de fapte de crimă organizată. Decizia nu este însă definitivă şi a fost atacată cu apel.
Clămparu a fost adus şi încarcerat în ţară din Spania în primăvara anului 2015, pe baza mandatului european de arestare emis pe numele său. IGPR a precizat atunci că Ioan Clămparu execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi întreruperea cursului sarcinii. De asemenea, pe numele său a mai fost emis un mandat de arestare preventivă, pentru iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, având drept scop comiterea de infracţiuni grave şi proxenetism.
Considerat de presa iberică unul dintre cei mai periculoşi traficanţi de fiinţe umane, Clămparu, poreclit şi Cap de porc, s-a predat autorităţilor din Spania în toamna lui 2011, Audienţa Naţională spaniolă decizând atunci închiderea românului, pe numele căruia fuseseră emise ordine europene de căutare şi arestare pentru acuzaţiile de exploatare sexuală în Spania şi România. În februarie 2012, Ioan Clămparu a fost condamnat, într-o primă fază, de instanţa locală din Madrid, la 30 de ani de închisoare pentru că a obligat mai multe femei să se prostitueze. Între acestea s-a aflat şi o minoră pe care a obligat-o să avorteze. Ulterior, Clămparu a primit 20 de ani de închisoare.
Anchetatorii români au susţinut că reţeaua pe care Clămparu a iniţiat-o a avut ca model modul de acţiune, regulile şi pedepsele utilizate în cadrul Camorrei italiene. Clămparu i-a cunoscut pe ceilalţi membri ai bandei, condamnaţi între timp şi ei la închisoare, în penitenciarul de la Aiud, unde executa o pedeapsă pentru omor. El a fost eliberat condiţionat în 1999, după executarea a două treimi din pedeapsa de 15 ani. Potrivit procurorilor, pe relaţia România-Spania a acţionat, din 2001, o reţea de trafic internaţional de persoane, cu ramificaţii în mai multe judeţe din ţară: Sibiu, Prahova şi Neamţ. Reţeaua era structurată într-o manieră piramidală, fiind condusă, potrivit anchetatorilor, de Ioan Clămparu.
Conform rechizitoriului, existau segmente distincte ale reţelei care se ocupau de recrutarea sau racolarea victimelor, de obţinerea documentelor de călătorie şi transportul fetelor până în Spania, unde tinerele erau preluate de alţi membri ai reţelei şi obligate să practice prostituţia. Fetele erau obligate să se prostitueze numai cu cetăţeni spanioli şi nu aveau voie să vorbească una cu cealaltă despre adevărata lor identitate. Multe dintre fete au reuşit cu timpul să fugă, unele chiar cu ajutorul unor clienţi spanioli, şi au depus mărturie împotriva racolatorilor şi proxeneţilor. Interlopul execută în România o pedeapsă de 11 ani şi 8 luni pentru proxenetism şi constituire grup infracţional organizat.