Incinerarea Cristinei Ţopescu. De ce este arbitrară decizia Bisericii Ortodoxe de a-i refuza slujba religioasă
0Hotărârea privind incinerarea trupului neînsufleţit al cunoscutei prezentatoarei de televiziune Cristina Ţopescu readuce subiectul în centrul atenţiei opiniei publice. Datele arată că 0,55% din decedaţii din România sunt incineraţi.
După ce iniţial s-a anunţat, într-o manieră vagă, că fosta prezentatoare TV Cristina Ţopescu va avea o slujbă religioasă înaintea incinerării programate la Crematoriul Vitan Bârzeşti din Bucureşti, reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române au respins acest lucru. ”Nu se face slujbă de înmormântare pentru cei incineraţi. Inclusiv pentru raţiunea că trupul, subiectul înmormântării, lipseşte, fiind distrus prin cremaţiune”, a spus luni, 13 ianuarie, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR.
Mai mult, Bănescu nu exclude posibilitatea sinuciderii, reliefând că slujba religioasă nu se face în cazul sinucigaşilor: ”Cu atât mai puţin în cazul celor care se sinucid! Nu există derogări pentru slujbe religioase în cazul unor asemenea regretabile situaţii”.
În opinia istoricului Marius Rotar, preşedintele Asociaţiei Cremaţioniste „Amurg“ din România, formularea reprezentantului BOR este „una subiectivă, întrucât generalizează la nivelul tuturor Bisericilor Creştine”. ”Dacă un preot catolic slujeşte la o incinerare, aceea nu se numeşte tot slujbă?”, spune Marius Rotar, istoric şi cadru didactic la Universitatea ”1 Decembrie 1918”.
Rotar mai reaminteşte faptul că, în cazul sinuciderii, Hotărârea Sinodului Bisericii Ortodoxe Român nr. 506 din 1949 dă posiblitatea slujbei de înmormântare în cazul sinucigaşilor ”care în decursul vieţii lor au fost buni creştini, iar sfârşitul lor tragic nu prezintă certitudine cu privire la deplinătatea facultăţilor mintale, când au săvârşit păcatul sinuciderii”. Sub acest pretext, mulţi sinucigaşi sunt înmormântaţi cu slujbă, spune Rotar.
În cazul Cristinei Ţopescu, cercetătorul Marius Rotar arată că ”se putea ţine o slujbă de înmormântare de către un preot ortodox, ţinând cont de o hotărâre a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 2012, care dă posibilitatea de a se putea face o slujbă, întrucât incinerarea n-a reprezentat voinţa defunctului şi a fost săvârşită din motive obiective“.
Cazul Cristinei Ţopescu nu este singular. Şi în anii trecuţi, au existat discuţii aprinse pe acest subiect, la incinerarea regizorului Sergiu Nicolaescu sau al lui Andrei Gheorghe.
Situaţia incinerărilor în România
Potrivit datelor prezentate de către Marius Rotar, în România există, actualmente, trei crematorii funcţionabile: Vitan Bârzeşti din Bucureşti, Ignis la Bădeni Turda şi Phoenix la Oradea. Rata incinerării la aceste crematorii a fost în 2019 de circa 0.55% din totalul deceselor.
„Rata incinerării creşte lent, dar sigur în România. Anul trecut la Vitan Bârzeşti au fost incinerate 1.021 de persoane, adică s-a egalat maximul istoric al incinerărilor la acest crematoriu înregistrat în 1994. La Crematoriul Ignis au fost incinerare 351 persoane, cel mai ridicat număr de la deschiderea sa din 2014”, spune istoricul.
În cele două crematorii menţionate au fost incinerate 972 persoane în 2015, 1.083 în 2016, 1.177 în 2017 şi 1.314 în 2018. În 2019, s-au incinerat 1.372 persoane la Vitan Bârzeşti şi la Ignis. Pe de altă parte, Marius Rotar susţine că numărul persoanelor care au încheiat contracte funerare, din timpul vieţii, pentru incinerare, cu diverse firme funebre, a crescut în 2019.