FOTO DOCUMENT Mărci celebre din Alba în perioada interbelică: vinul Mărgăritarul Dacilor, fluidul Biotonicum şi Angora Baret

Înregistrarea oficială a mărcilor se practică de zeci de ani, fiind o măsură de protecţie pentru firmele care scot anumite produse pe piaţă. În Alba, existau mărci înregistrate şi în perioada interbelică. În colecţia Arhivelor Naţionale din Alba sunt câteva exemple de mărci înregistrate cu vechime de peste 70 de ani.

În perioada 1927-1949, în evidenţele Camerei de Comerţ existau 4.151 de firme. Unele au ţinut să se protejeze prin înregistrarea mărcii produselor proprii. Cele mai multe erau la vinuri, dar există mărci înregistrate şi în legătură cu alte produse. Cele mai intersante, aflate în colecţia Arhivelor Naţionale din Alba, sunt următoarele: 

Mărgăritarul Dacilor era un vin, produs propriu şi pus în vânzare în butelii şi sticle de 1 kilogram. Eticheta era în formă pătrată, cu o stemă pe care stătea un dac, purtând un cap de balaur. Stema era de culoare albastră, deasupra acesteia aflându-se un butoi pe care era aşezat un strugure galben. De jur împrejur erau desene roşii, iar în mijloc era scris cu negru mărgăritarul dacilor, iar sub marcă, scris cu litere „de aur” se afla numele proprietarului, Dragomir Clemente şi Aiud

Puttonyos era tot un vin, produs propriu şi pus în vânzare în butelii de cca 0,980 litri. Marca a fost înregistrată de ASPO. Proprietarii acesteia erau Tőtők Francisc, Farcás Manoilă şi Novőtny Rudolf, producători din Aiud. Eticheta era în formă dreptunghiulară, pe fond roşu, tăiat în două părţi de o linie groasă de culoare albă. În partea stângă de sus a etichetei se regăsea stema Ardealului, iar în partea dreaptă şapte linii negre. În mijloc, pe fond alb, era scrisă cu roşu marca – puttonyos.

Un alt vin cu marcă înregistrată era Plebanos, produs şi pus în vânzare în sticle de 0,68 litri. Ioan Szeidl era proprietarul firmei şi deţinea şi un hotel cu restaurant în oraşul Aiud. Eticheta era pătrată cu cadru „de aur”, format dintr-o linie groasă şi una subţire. La partea superioară a etichetei se afla o lebădă „de aur, scăldându-se într-un lighean de aur”. Deasupra stemei se regăsea un viteaz cu sabia în mâna dreaptă, desenul fiind înconjurat într-o formă de semicerc, format din monede de aur. La mijloc se afla inscripţionat cu litere negre denumirea vinului, iar jos, cu litere roşii: J. Szeidl, Aiud, Transilvania.

Proprietarul vinului Plebanus, vândut în butelii de 0,7 litri, era avocatul Aurel Albini, tot din Aiud, care deţinea suprafeţe întinse de vie în Galda de Jos. Marca cuprindea un semicerc compus din pietre de aur. În partea stângă de jos a semicercului, la dreapta şi la stânga, în linie orizontală figurau câte două piese de aur. În mijloc se afla un clip încadrat în aur, pe fondul unei mantii de hermină cu franjuri de aur şi pe dos tivit cu roşu. În câmpul albastru al clipului, deasupra unei coroane de aur cu cinci ramuri, care ocupau baza clipului, se regăsea, un cerb de aur cu faţa spre dreapta, în faţa cerbului se afla o semilună de aur, iar în spate, între coarnele cerbului se afla o stea de aur. În vârful mantiei, se regăsea o coroană de aur cu şapte ramuri.

Biotonicum era un tonic fluid, care era comercializat în sticle de 250 de grame şi era recomandat pentru provocarea apetitului, întărea nervii, produce sânge şi nu vătăma dinţii, intestinele şi stomacul. Proprietarul firmei era Oscar Alesi, farmacist cunoscut în Sebeş, oraş în care îşi avea sediul şi firma.

Angora Baret era o marcă pentru barete de lână. Maron Geza şi Salmar Carol erau proprietarii firmei şi aveau un atelier de barete în oraşul Sebeş. Cuvintele angora baret, erau scrise “cu aur” pe o bucată de pânză, care urma să fie aplicată, prin lipire, pe baretă.