Documente vechi de sute de ani din Alba Iulia pot fi studiate în format digital

Documente de sute de ani aflate în patrimoniul Bibliotecii Batthyaneum pot fi studiate în format digital. Este vorba despre mărturii istorice cu valoare inestimabilă aflate în colecția instituției din Alba Iulia.

Un număr de 97 de documente din Arhiva Capitlului din Alba Iulia (o bulă papală, indulgențe, împuterniciri, diplome) și 13 incunabule (cărți tipărite înainte de 1500, în primii ani ai introducerii tiparului), pot fi vizualizate din fața unui calculator.

„Suntem foarte bucuroși să vă împărtășim primele rezultate ale scanării documentelor, începută în anul 2021. Din anii 2003- 2004, proiectul digitalizării a avut o lungă pauză, până anul trecut când activitățile de scanare au revenit în forță. Dintre documentele noi, aveți acces, pentru moment, la 97 de documente din Arhiva Capitlului din Alba Iulia și 13 noi incunabule. Pașii sunt mărunți, dar rezultatele sunt de o însemnătate remarcabilă”, au transmis reprezentanții bibliotecii.

În total, sunt disponibile acum în mod digital 382 de documente, din care 252 de manuscrise, 33 de incunabule și 97 din Arhiva Istorică (Capitlul din Alba Iulia). Biblioteca Batthyaneum deține 70% din totalul celor aflate în România. De asemenea, are și un important fond de arhivă a istoriei Transilvaniei.

Istorie de 300 de ani

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fost înfiinţată în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyány Ignác (1741-1798). Alături de un observator astronomic, mai multe colecţii cu caracter muzeal, biblioteca constituia o parte a fundaţiei culturale de interes public creată de acesta cu denumirea de Institutum Batthyaniani/ Institutul lui Batthyani din Alba Iulia.

Nucleul de astăzi al Biliotecii Batthyaneum, totodată fondul-tezaur al acesteia, îl constituie colecţia privată a episcopului Batthyány Ignác, formată din 18.000 de unităţi bibliografice, tipărituri şi manuscrise datate începând cu secolul al IX-lea. Ele au fost procurate prin achiziţiile efectuate în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea. Cele mai importante sunt biblioteca arhiepiscopului Vienei, Cristoforo Migazzi, şi cea a Bisericii Sfântul Iacob din Levoča.

Cea mai reprezentativă sală a bibliotecii, Aula Magna, păstrează amenajarea de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, în stilul austriac „Zopf”, amestec de Neoclasicism şi Rococo, având aceeaşi structurare interioară a spaţiului în nava supraînălţată de o galerie, altar şi cor.