Comoară de monede romane, descoperită întâmplător de un cioban. Odiseea tezaurului de argint de la Geomal
0Un cioban din Stremţ, judeţul Alba, a descoperit întâmplător, în 1951, un tezaur de monede romane format din 216 piese de argint.
Tezaurul monetar a fost descoperit întâmplător în 1951, pe versantul de est al Măgurii Geomalului, de tânărul Ioan Stoica, care avea 15 ani. Coborând cu o turmă de oi spre sat, acesta a observat într-o râpă făcută de ape un obiect care sclipea şi căutând atent a găsit un vas plin cu bani.
Darnic nevoie mare, după ce şi-a însuşit o parte din bani, a dăruit rudelor şi prietenilor din sat o mică parte din tezaur. Reprezentanţi ai muzeului din Alba Iulia informaţi de descoperire, s-au deplasat la faţa locului, unde cu ajutorul organelor locale şi al cadrelor didactice au reuşit să recupereze cele 216 monede ale tezaurului din argint.
Cei doi specialişti ai muzeului din Alba Iulia care s-au deplasat la faţa locului pentru a verifica spusele norocosului cioban, dar şi al locului unde a fost descoperit tezaurul au declarat următoarele: „Din datele privitoare la descoperirea tezaurului şi din cercetarea amănunţită a terenului, rezultă cu suficientă certitudine că toate monedele au fost strânse pe seama muzeului din Alba Iulia, nu s-a produs nici un amestec cu monede străine, tezaurul este întreg şi fără nici un adaos de piese neaparţinătoare. Se susţine inexistenţa vreunei aşezări omeneşti în împrejurimile Măgurii Geomalului 742 m”.
Cei doi specialişti susţin, pe baza informaţilor conţinute în izvoarele antice, a cercetărilor arheologice şi descoperirilor monetare, că în anul 242 d.Hr. o puternică invazie a carpilor liberi a atins teritoriul Daciei malvensis şi Daciei apulensis. Carpii, pătrunzând în Dacia, au slăbit stăpânirea romană, au favorizat ridicarea la luptă a populaţiei şi au semănat panică în rândul clasei stăpânitoare, care pentru a-şi salva avuţiile le-a ascuns în pământ. Aşa se explică existenţa numeroaselor tezaure descoperite din acea epocă.
Tezaurul de la Geomal, ascuns în timpul împăratului Gordian III, cuprinde 216 monede, care „se întind” în timp peste 50 de ani, cuprinzând domnia a peste 12 împăraţi romani, după cum urmează: cântăreşte 684,83 grame, greutate medie a unei piese este de 3,17 grame, cu o valoare care, dacă se ţine cont de uzura cauzată de circulaţia lor, poate fi apreciată ca normală. În general, monedele tezaurului s-au conservat bine, având în vedere că au stat îngropate în pământ peste 1700 de ani. În prezent, tezaurul de monede imperiale de la Geomal face parte din inventarul Muzeului Unirii din Alba Iulia, alături de multe piese descoperite pe raza comunei Stremţ.
Date prezentate în lucrarea „Tezaure monetare din Dacia romană şi postromană” aflăm următoarele:
„Tezaurul a fost descoperit pe panta de est a Măgurii Geomalului într-un vas de lut care nu a fost recuperat. Este alcătuit din 216 piese de argint (215 denari şi un antonian), emisiunile se repartiază astfel pe emitenţi: Commodus 3, Pescennius Niger 1, Cladius Albinus 1, Septimius Severus 43, Iulia Domna 21, Caracalla 24, Plautilla 6, Geta 13, Macrinus 2, Diadumenianus 2, Elagabalus 50, Iulia Soaemias 3, Iulia Maesa 6, Iulia Paula 1, Severus Alexander 35, Orbiana 1, Iulia Mamaea 1, Maximinus Thrax 2, Gordianus III 1 (antonian). Ultima emisiune este datată în anii 242-244 d.Hr. Potrivit istoricilor, ascunderea tezaurului poate fi pusă în legătură cu marele atac al carpilor din anii 245-247 d. Hr.