Avertismentul privind depopularea accelerată a României
0Depopularea României va continua în ritm accelerat în acest secol. Cele mai afectate zone sunt şi vor fi, în continuare, cele de munte. Lumea pleacă la oraşe sau, mai grav, la muncă în străinătate.
Depopularea României poate fi observată cel mai simplu în zona montană, iar unul dintre cele mai elocvente exemple este cel al Munţilor Apuseni. Zona s-a depopulat într-un ritm şi mai accelerat decât alte părţi ale ţării, în parte şi din cauza politicii duse de autorităţile comuniste.
Drepturile moţilor ce datau, unele, de dinainte de primul război mondial, au fost anulate treptat, iar în 1965 definitiv, ceea ce a afectat dramatic gospodăriile tradiţionale. Fără alte posibilităţi, oamenii erau nevoiţi să plece spre oraşe. Mulţi dintre ei au plecat sau chiar au fost strămutaţi spre Zlatna, Alba Iulia sau spre judeţele în care începuseră să se dezvolte centre industriale comuniste.
Clădirea unei foste şcoli închise din cauza scăderii populaţiei
În ultimii 10 ani, depopularea a fost accentuată şi de plecările masive în alte ţări, pentru locuri de muncă. În prezent, peste 60 de sate din Alba au mai puţin de 10 locuitori, iar dintre acestea 20 au mai puţin de 5 locuitori, dar sunt şi aşezări fantomă, în care nu mai locuieşte nimeni. Sunt localităţi atât din Apuseni, cât şi din zona podişului Transilvaniei.
Există chiar sate complet depopulate, astfel nouă localităţi au fost complet şterse de pe hartă. În ultimii ani, se constată că cele mai multe comune şi-au diminuat major populaţia, cum este cazul comunei Întregalde (500 locuitori), faţă de numărul maxim al populaţiei atins în timp, conform unui studiu întreprins de profesorii Arăboaiei de la Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia. Comunele cele mai slab populate din zonă sunt Ponor, Râmeţ, Ocoliş şi Mogoş.
Poşta era pe vremuri o instituţie de bază în satele româneşti
Satul Colibi, de exemplu, din comuna Ohaba, are mai puţin de 30 de locuitori, în scădere accentuată faţă de anul 2011, când aici erau 44 de oameni. Media de vârstă a celor care au rămas este de 65 de ani, cel mai tânăr având 50 de ani. Deşi satul este străbătut de un drum asfaltat, într-o stare foarte bună, aici nu prea vine nimeni. De fapt, nu numai că nu vine, dar nici nu trece nimeni. Nici măcar autobuze nu mai trec, de câţiva ani. O mare parte dintre case par părăsite de o jumătate de generaţie: prin curţi a crescut iarbă şi bălării, iar casele şi grajdurile au început să îşi strâmbe lemnăria la oricine ar fi curios să se uite peste gard.
Trendul de scădere a populaţiei este similar în multe alte locuri din judeţul Alba. Potrivit datelor oficiale, sunt nouă asemenea sate şi cătune: Ibru (comuna Blandiana), Cicârd (Lopadea Nouă), Geamăna (Lupşa), Inceşti (Poşaga), Medreşti (Sohodol), Doptău (Şona), Carpenii de Sus (Şpring), Bordeştii Poieni (Vidra) şi Poieni (Vidra).