Alba Iulia: Românii beau mai multă bere

Mai mulţi specialişti din ţară şi din stăinătate au abordat la Alba Iulia o temă de actualitate, consumul şi dependenţa de alcool, în condiţiile în care România este pe locul 10 în Europa în ceea ce priveşte consumul de alcool. Pentru a avea o imagine cât mai largă asupra acestui fenomen s-a abordat mai întâi perspectiva istorică asupra alcoolului.

Timp de trei zile, Muzeul Naţional al Unirii  din Alba Iulia a fost gazda unui simpozion interdisciplinat care a avut ca temă alcoolul din punct de vedere istoric şi sociologic. Consumul anual mediu pe cap de locuitor în România este potrivit statisticilor de 74 de litri de bere, 27 de litri de vin şi 12-14 litri de băuturi spirtoase.

Lege împotriva beţiei

Potrivit statisticilor în ultimele decenii preferinţele consumatorilor s-au schimbat. Astfel dacă la început se prefera vinul şi abia mai apoi berea, după care urmau băuturile spirtose, românii beau acum, mai multă bere. „În România se consuma la început alcoolul fermentat, vinul şi berea. Alcoolul distilat pătrunde în spaţiul românesc în secolele XII –XIII. Consumul de alcool distilat se răspândeşte pe scară largă în secolul al XIV. În Moldova alcoolul distilat pătrunde prin intermediul evreilor iar în Transilvania pe filieră habsburgică”, a explicat doctorul în istorie Marius Rotar.

Istoricul a mai spus că majoritatea mărturiilor despre acea perioadă sunt cele ale călătorilor străini care arată o anumită aplecare a românilor pentru consumul de alcool. Marius Rotar a mai spus că încă din cecolul XIX efectele negative ale alcoolului au devenit mai vizibile. În Anglia au apărut pentru prima dată Societăţile de temperanţă unde mai multe persoane se asociau şi îşi propuneau să bea cu moderaţie sau chiar să renunţe la alcool.

„Primele reglementări împotriva consumului excesiv de alcool apar în România în secolul XIX. Dar şi înainte de acest moment în Transilvania se aplica o lege a Imperiului Habsurgic. Legea beţiei din 1908. Cei care erau prinşi beţi pe stradă certându-se erau mai întâi amendaţi, apoi puteau fi amendaţi şi închişi la închisoare trei zie. Mai apoi numele lor apărea pe lista ruşinii care era afişată la crâşme. Cei care recidivau puteau să-şi piardă dreptul de vot”, a spus Marius Rotar.

Concluziile seminarului

Istoricul a subliniat că în acţiunile de combatere a alcoolismului Statul are un rol important dar pe de altă parte este pus în dilemă deoarece beneficiile pe care le are de pe urma consumului de alcool sunt foarte mari. „Este vizibil că implicarea în ceea ce priveşte prevenirea dependenţei de alcool este destul de mică. De alfel la Alba Iulia nici un producător de alcool nu s-a alăturat la acest simpozion”, a mai spus Marius Rotaru.

La încheierea lucrărilor specialiştii au tras mai multe concluzii. Cea mai importantă dintre ele este hotărârea de a transforma conferinţa în una anuală. La simpozioanele viitoare se va încerca şi crearea unui set de recomadari pentru crearea unor campanmii antialcool mai pertinente.