A început pavarea Parcului Custozza din Cetatea Alba. Destinaţia: piaţetă publică FOTOGALERIE

Lucrările de pavare a fostului Parc Custozza din interiorul Cetăţii Alba Carolina  au loc în paralel cu cele de cercetare arheologică.

Lucrările de pavare a zonei fostului Parc Custozza au început din colţul sud-vestic, mai précis în faţa clădirii Ierihon şi a Sălii Unirii.

„Din discuţiile pe care le-am avut cu specialiştii care coordonează lucrările de pe şantierul din zona Custozza am aflat că va fi pavată jumătate din suprafaţa parcului, cea din faţa clădirii Ierihon şi a Sălii Unirii. Cât despre partea în care se fac cercetări arheologice de control, cel mai probabil vestigiile vor fi acoperite pe perioada sezonului rece cu straturi de nisip. Vestigiile se conservă primar, ca să nu se degradeze pe perioada iernii. Nu ar fi exclus ca şi această suprafaţă să fie pavată, iar când se va  găsi o soluţie de cercetare şi punere în valoare, zidurile istorice să fie din nou descoperite“, a precizat Emanuel Drăguşin, purtătorul de cuvânt al firmei Grup Corint, cea care a câştigat licitaţia de executare a lucrărilor de refuncţionalizare a interiorului Cetăţii de secol XVIII.

Scenariul transformării în piaţetă publică

În paralel, au loc şi cercetări arheologice. Primele două săpături de control din zona fostului parc Custozza , din Cetate, începute în urmă cu mai bine de o lună, confirmă previziunile cercetătorilor. Mai exact că  aici se „ascunde “ Palatul în care a locuit comandantul Legiunii a XIII-a  Gemina care a fost cantonată în castrul de la Apulum, ridicat în jurul anului 125 d. Hr. În funcţie de rezultatele cercetărilor, arheologii trebuie să decidă dacă vor continua cercetarea şi dacă ceea ce vor descoperi va fi valorificat insitu, adică la faţa locului.

Click pe poze pentru FOTOGALERIE

Arhitectul Gheorghe Lăncrăjan Franchini, autorul proiectului de reabilitare a interiorului Cetăţii Alba Carolina,  susţinea la sfârşitul lunii martie 2011, că în trecut „Parcul avea caracter de piaţă publică. Toate cetăţile din Europa, dar şi din ţară au ca punct central piaţa publică, locul de întâlnire de pe vremuri al oamenilor care desfăşurau cele mai importante activităţi comerciale. Va fi apropiată ca şi aspect de piaţa din Sibiu, dar se va păstra mai multă vegetaţie. E foarte importantă şi vegetaţia care va rămâne sau se va planta. În viziunea în care se va opta pentru o piaţetă total pavată nu va exista nicio şansă să se păstreze vreun copac“, spunea  arhitectul Gheorghe Lăncrănjan, care adăuga că descoperirile arheologice ce se vor face vor da rezultatul final. „În funcţie de importanţa vestigiilor se va decide dacă se vor conserva in situ sau vor fi marcate în pavaj cu o altă culoare şi cu o plăcuţă informativă“, aprecia  arhitectul. Acum, a refuzat să mai facă orice comentariu pe subiectul Custozza.

În aceeaşi perioadă,  şi primarul Mircea Hava punea soarta Parcului Custozza în mâinile arhitecţilor şi arheologilor. „Muzeul trebuie să ne spună cât timp durează cercetarea arheologică în zonă - trei zile, o săptămână, o lună. După ce se face descărcarea arheologică ei, arheologii, vor propune ceva dar vor propune împreună cu arhitecţii“, declara Mircea Hava.

S-au tăiat 117 copaci

Un studiu realizat de Ocolul Silvic Alba Iulia, două luni mai târziu, arăta că din cei 131 de tei, castani şi salcâmi din parc, 48 au putregai interior şi exterior şi trebuie tăiaţi, întrucât prezintă pericol pentru publicul care frecventa zona Custozza. Unii aveau o vechime de aproape două secole. Defişarea a demarat la începutul lunii martie. Acum, au mai rămas în picioare doar 14 copaci, în cele patru colţuri ale fostului parc. 

Numele zonei vine de la monumentul Custozza în formă de obelisc ridicat în anul 1906,  în amintirea  ofiţerilor  şi soldatilor, căzuţi în bătălia de la Custozza, în războiul austro-italian din 1866.

Lucrările din zona Custozza sunt parte integrantă a proiectului ce prevede amenajarea centrului istoric al cetăţii Alba Carolina. Costurile totale sunt estimate la peste 76 de milioane de lei. Vor fi reabilitate şi zonele încadrate între străzile: Mihai Viteazu, Nicolae Iorga, Gabriel Bethlen, Patriarh Miron Cristea, Mitropolit Andrei Saguna, Mitropolit Alexandru Sterca Şuluţiu, Muzeului, Militari şi Aleea Castanilor.