Visul unei nopti reci, cu sifon, de vara
0Imaginile se succedau cu repeziciune. Se facea ca vagoanele-cisterna pline ochi cu petrol treceau prin Stamora-Moravita precum Pancu pe langa fundasii lui UM Timisoara. Asta in timp ce Sorinache Vantu
Imaginile se succedau cu repeziciune. Se facea ca vagoanele-cisterna pline ochi cu petrol treceau prin Stamora-Moravita precum Pancu pe langa fundasii lui UM Timisoara. Asta in timp ce Sorinache Vantu tragea la xerox bancnote de o suta de dolari. Una, doua, trei, cinci, cinci mii, sapte mii... Sapte sute de mii de "dulai" in cap... Nea Nicu plescai, mormai de placere si intoarse capul in partea cealalta. Acum, imaginile se succedau la ralanti. Ca in filmu' ala, cum ii zice... Senzatia de vertij a disparut. Alerga. Il urmarea chestia aia, care e o problema inca din '92. Macrostabilizarea, vine macrostabilizarea! Fugea mancand pamantul, incercand sa-si aminteasca echipa lu' Rapid din '67, cand a luat titlu' si el de-abia terminase ASE-u'... Alerga catre nicaieri. Ba nu! Alerga catre o silueta imensa, uriasa, indefinita... O sticla gigantica de Chivas Regal. Cam cum e cutiile alea de bere umflate cu pompa de le pune baietii pa stadioane ca reclama... Nea Nicu plescai, mormai de placere si intinse mana. Imaginile au luat o intorsatura neasteptata. Ce se-ntampla? Se facea ca, privita de aproape, sticla gigantica nu era o sticla gigantica, ci insasi Casa Poporului. Politicos, batu la usa. Scrupulos, sepepistul il lasa sa intre. Semnaliza dreapta si o lua in stanga, pe sub stema din bronz completata cu inscriptia "Senatul Romaniei". Nea Nicu plescai, mormai de placere si isi lua un aer oficial. Imaginile se succedau, din nou, cu repeziciune. Iar el regreta. Regreta ca nu putuse sa vada mai pe indelete crama, restaurantul cu specific, braseria nemteasca. "Aci ar merge ca unsa o echipa de profesionisti la tambal. Parerea mea...", apuca el sa cugete, cand si cand. Zabovi mai mult in sala de sport si refacere. Aparate de vibromasaj, jacuzzi, biciclete medicinale, pista de taraflex pentru role si skateboard, borcane cu castraveciori murati, zeama de varza ambalata aseptic, ce mai, de toate pentru toti... "Acu' sa te vad, bai, Taracila, la role...". Dar nu apuca sa-si termine gandul, ca-l apuca iar vertijul. Cu o ultima sfortare, intinse mana dupa borcan. Parca, parca... Deodata, ca prin minune, se linisti. In fata lui se deschise o usa de mahon. Intra. Privi in stanga, privi in dreapta. Nimic interesant. Privi inainte, iar ceea ce vazu intrecu cele mai frumoase inchipuiri. Un televizor imens, urias, cam cat cutiile alea de bere de se umple cu pompa si le pune baietii la meciuri, ca reclama... Diagonala cat peluza, inaltime cat o tribuna de Maracana. Si pe ecranul panoramic - el insusi... Nea Nicu plescai, mormai de placere si se apuca sa caute telecomanda. Dar, nimerind din greseala oliviera, se trezi. Salta vioi capul de pe fata de masa, ceru nota, achita si, cand se vazu in aerul rece al zorilor, puse mana pe telefon. "Alou'? Aaa... Costica? Ce? Te-am trezit? Pai bine, domnu' Sava, mata dormi, cand noi tre' sa dam legi ca sa mearga treaba in tara?! Fii atent acilea, la ce-ti spui io! Te-mbraci mata frumusel, chemi soferu' si, din bugetu' aprobat pe anu' in curs, cumperi vreo cinci-zece televizoare d-alea hoate... Mari, cu ecranu' panaramic. S-a-nteles?! Si nu te zgarci...".