Viaţa cu "nu" sub "da"

Două familii îşi caută dreptatea pentru copiii ucişi în spital riviţi facsimilul de pe prima pagină. Este o fărâmă dintr-o "fişă de preanestezie", la un spital din Galaţi. Veţi

Două familii îşi caută dreptatea pentru copiii ucişi în spital

riviţi facsimilul de pe prima pagină. Este o fărâmă dintr-o "fişă de preanestezie", la un spital din Galaţi. Veţi descoperi un "da" tare straniu. Nu, nu e nevoie de expertiza unui grafolog. E vizibil chiar şi prin lentilele ochelarilor de soare: acel "da" este scris peste un "nu" mai vechi. Ce reprezintă mâzgălitura cu pretenţie de analiză medicală?

Ce explicaţie au, de fapt, "nu"-ul iniţial şi "da"-ul ulterior? Că pacientul pe numele căruia a fost întocmit penalul document, publicat azi în "Adevărul", nu suferea ("nu") sau suferea ("da") de afecţiunea menţionată în rubrica de alături. Aşadar, iniţial, pacientul nu avea bronhopneumonie ("nu"), pentru ca ulterior să aflăm că are ("da").

Nu suferea de afecţiuni cardiace ("nu"), dar mai târziu a suferit ("da"). La început n-a fost nici vorbă de răceală ("nu"), dar la urmă a fost totuşi răcit ("da"). Prin comparaţie, ceva mai jos, pe fişa medicală se pot vedea "nu"-uri corecte. De ce am insistat cu repetiţia "nu"/"da"? Pentru a scoate în evidenţă o situaţie şocantă. Cineva şi-a permis să modifice flagrant un verdict medical. În culpă este un medic anestezist.

Iar cazul este cu atât mai cutremurător cu cât la mijloc este vorba de o fetiţă care a ajuns din spital direct la cimitir. Micuţa Iulia Valentina Irimia a murit în ultima zi a lui martie trecut, după ce fusese operată de o banală apendicită. Părinţii au aflat imediat după intervenţia chirurgicală, de la medicul anestezist, că "fata a fost bolnavă cu plămânii". Nu e îndeajuns de şocant?

Atunci, luaţi aminte: la nici două luni, la acelaşi spital, după ce a trecut prin mâna aceluiaşi medic anestezist, a mai pierit un copil. Îl chema Iustin Mihnea Nicolau. "S-a operat de hernie. A ieşit chirurgul şi ne-a spus că operaţia a decurs cu succes, dar că sunt probleme cu trezirea copilului. Abia după două ore ne-a chemat anestezistul şi ne-a spus că "băiatul a murit pentru că era, de fapt, grav bolnav", povesteşte înlăcrimată mama lui Iustin.

Ambele familii acuză modificări grosolane în fişele medicale, iar anestezistul se află în vizorul Parchetului. Părinţii nu mai au însă cum să-şi vadă copiii sănătoşi acasă. Tot ce le-a mai rămas este să caute cu disperare adevărul. Cine ştie însă câte astfel de cazuri n-or mai fi prin ţară. Oameni care pleacă de la spital fără cei dragi pentru că, "dacă a spus domnu' doctor, atunci aşa o fi vrut Dumnezeu".

Dincoace, la spital, adio atenţie, adio rigoare. Adio norme, respect, anchete de breaslă, medici legişti corecţi. Se întâmplă în România. Sau, de fapt, în Europa. Cu un astfel de sistem medical am intrat în UE. În care viaţa nu valorează nici cât o mâzgălitură pe o fişă de internare. În rest, sistemul, şpaga, reforma trăiesc bine mersi. Toţi "operează" bine.