Un teren minat pentru administratia Bush

Exact cu un an in urma, presedintele Bush isi inaugura mandatul in imprejurari nu prea favorabile. Era o zi rece, batea un vant inghetat care patrundea pana la oase asistenta zgribulita, inclementa

Exact cu un an in urma, presedintele Bush isi inaugura mandatul in imprejurari nu prea favorabile. Era o zi rece, batea un vant inghetat care patrundea pana la oase asistenta zgribulita, inclementa naturii reflectand, parca, victoria lipsita de glorie a candidatului republican in cele mai contestate si incrancenate alegeri prezidentiale din istoria SUA. A venit apoi ziua de 11 septembrie, cand atentatele teroriste de la World Trade Center si Pentagon, cu bilantul lor tragic, au schimbat radical fata Americii si a lumii si, concomitent, perceptia lui Bush de catre concetatenii sai. De la Franklin Delano Roosevelt incoace, el a devenit singurul presedinte care a intrunit, saptamani de-a randul, sustinerea si aprobarea a peste 80 la suta din americani. Sfarsitul victorios atat de rapid, practic cu zero pierderi umane, al razboiului din Afganistan, chiar daca bin Laden nu a putut fi capturat ori lichidat, nu a facut decat sa-i consolideze platforma politica. Si iata insa ca atunci cand se astepta mai putin se pomeneste confruntat cu o noua si grava situatie de criza, de data aceasta interna: batalia pentru a iesi cu bine din scandalul care ameninta sa diminueze sansele Partidului Republican la alegerile parlamentare de la mijlocul mandatului prezidential (mid-term elections) si, in acelasi timp, sa-i dauneze serios propriei imagini. Intr-adevar, administratia Bush si colaboratori din cei mai apropiati ai presedintelui sunt direct implicati in cel mai mare faliment din istoria Americii. Faliment in care s-au topit economiile unei cohorte de actionari si fondurile de pensii a zeci de mii de angajati ai companiei energetice gigant Enron. Firele scandalului duc atat de sus incat ministrul Justitiei (procurorul general, cum i se spune peste Ocean), John Ashcroft, s-a vazut nevoit sa se tina departe de investigatii, datorita faptului ca a primit bani din partea firmei Enron pentru campania sa electorala, iar vicepresedintele Dick Cheney este somat sa declare relatiile pe care le-a avut cu firma si conducerea ei... Seful Fortelor Terestre, Thomas White, a detinut actiuni ale firmei in valoare de pana la 100 milioane dolari, printre actionari numarandu-se si ministrul Apararii, Donald Rumsfeld. Nu se stie daca acesti actionari privilegiati si-au vandut din timp actiunile - asa cum au facut patronii Enron - sau daca au suferit si ei pierderi ca actionarii de rand. Insasi familia Bush a avut legaturi cu compania astazi falimentara, cu mult inainte ca actualul presedinte sa ocupe fotoliul de la Casa Alba, tinand seama de faptul ca Enron isi are sediul in Texas - fieful electoral al presedintelui. Pe de alta parte, sunt bine cunoscute masurile actualei administratii in sprijinul industriei petrolului si energiei, cum ar fi refuzul de a ratifica acordul de la Kyoto asupra incalzirii climatului global sau autorizarea efectuarii de noi prospectiuni petroliere in Alaska, ceea ce a dat nastere la protestele energice ale miscarii ecologice. Unii analisti aseamana situatia in care se gaseste Bush cu cea a lui Churchill, care, desi a castigat razboiul impotriva Germaniei, a pierdut alegerile din 1945 in favoarea lui Clement Attlee. Desigur, in joc nu e fotoliul de la Casa Alba (alegerile prezidentiale au loc abia in 2004), dar republicanii ar putea pierde majoritatea din Camera Reprezentantilor si, intrucat opozitia democrata controleaza deja Senatul, s-ar putea sa detina, astfel, controlul asupra ambelor Camere, ceea ce ar pune multe bete in roate administratiei. Cum spunea saptamanalul britanic Observer, Enronul s-ar putea dovedi pentru administratia Bush un adevarat teren minat. Mult mai periculos decat Afganistanul.