Un studiu arată că jumătate dintre tinerii cu dizabilitate mintală gravă nu au mers la şcoală

Jumătate dintre tinerii cu dizabilitate mintală gravă, dobândită înainte de 15 ani, nu au frecventat şcoala din cauză că nu sunt profesori specializaţi, servicii de sprijin şi nici metode pedagogice adaptate, rezultă dintr-un studiu realizat în rândul acestei categorii sociale şi a familiilor lor.

Federaţia ONPHR (Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România) a realizat studiul pentru a stabili care sunt principalele dificultăţi şi bariere cu care se confruntă aceste persoane cu dizabilităţi atunci când încearcă să se integreze pe piaţa muncii, informează Mediafax.

În urma datelor colectate s-a stabilit că cea mai mare barieră o reprezintă educaţia.

"Atât în cadrul studiului, cât şi pe baza dezbaterii naţionale organizate, a reieşit faptul că educaţia încă constituie un obstacol major în calea integrării persoanelor cu dizabilităţi în viaţa socială şi, mai ales, pe piaţa muncii. Populaţia chestionată are calificări mai slabe decât media naţională, iar numărul tinerilor respondenţi care nu au mers la şcoală este ridicat: 19 la sută din cei chestionaţi, cu vârste cuprinse între 16 şi 29 de ani. Persoanele cu dizabilitate mintală gravă dobândită înainte de vârsta de 15 ani înregistrează un grad mai redus de frecventare a şcolilor (jumătate dintre ei nu a frecventat şcoala). Printre cei care au frecventat-o, mulţi au optat pentru cursurile de arte şi meserii", se arată în studiu.

Iniţiatorii cercetării precizează că aceste cifre sunt cauzate de neadaptarea educaţiei pentru persoanele cu probleme. Astfel, respondenţii cu dizabilitate mintală evidenţiază în special lipsa metodelor pedagogice adaptate (33 la sută), a profesorilor specializaţi (25 la sută) şi lipsa structurilor sau a serviciilor de sprijin (21 la sută).

O a doua barieră o reprezintă excluziunea de pe piaţa muncii, un sfert dintre respondenţi declarând că percep că excluderea are drept cauză dizabilitatea de care suferă.

Astfel, excluziunea de pe piaţa muncii este determinată de: dizabilitate, atitudinile discriminatorii ale angajatorilor şi lipsa stimulentelor pentru angajarea persoanelor cu dizabilităţi.

"Din datele colectate în cadrul grupurilor de experţi/focus grupuri, cele trei principale obstacole în accesul pe piaţa muncii sunt: mentalitatea şi atitudinea angajatorilor şi a societăţii în general, insuficienta calificare a persoanelor cu dizabilităţi, atât şcolare cât şi profesionale, lipsa de sprijin. Concluziile dezbaterii publice confirmă rezultatele studiului", se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, agenţiei Mediafax.

Iniţiatorii cercetării susţin că dezvoltarea insuficientă a cadrului legislativ, necorelarea acestuia cu prevederile Convenţiei ONU şi lipsa unor facilităţi fiscale motivante pentru angajatori fac ca integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii să fie precară, ei arătând că în ultimul semestru al anului 2013, doar 4,6 la sută din cele 622.892 de persoane cu dizabilităţi aveau un loc de muncă.

ONPHR precizează că specialiştii au propus un set de soluţii pentru înlăturarea acestor bariere: accesibilizarea (educaţiei, infrastructurii oraşului, informaţiei), modificarea cadrului legislativ (oferirea mai multor facilităţi pentru angajatori, corelarea legislaţiei naţionale conform Convenţiei ONU, finanţarea unor servicii de angajare), schimbarea atitudinii cu privire la potenţialul şi abilităţile persoanelor cu dizabilităţi.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului Excelnet - Înfiinţarea unei reţele de centre de excelenţă în furnizarea serviciilor de reabilitare şi integrare profesională pentru persoane cu dizabilităţi, ca grup vulnerabil pe piaţa muncii, co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şi implementat de Federaţia Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România şi partenerii săi.

Proiectul Excelnet are ca obiectiv general creşterea calităţii serviciilor specializate de integrare profesională a persoanelor cu dizabilităţi în regiunile Nord-Vest, Vest, Nord-Est, Bucureşti-Ilfov şi judeţul Ialomiţa din regiunea Sud-Muntenia, prin înfiinţarea unei reţele de centre de excelenţă în furnizarea de servicii integrate.