Un lector universitar a prăjit ouă la soare. Care a fost scopul experimentului

Temperaturile resimțite la nivelul solului sunt mult mai mari decât cele măsurate oficial, a demonstrat Mihai Enescu, lector la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, printr-un experiment simplu. Lectorul universitar a reușit să prăjească ouă într-o tigaie fără foc, doar așezată pe nisipul încins și încălzită de soarele fierbinte. Scopul experimentului realizat de el este să atragă atenția asupra fenomenului deșertificării în zona Olteniei.

 Organismul uman resimte câteva grade în plus față de temperaturile de anunțate de meteorologi, din cauza căldurii reflectate de sol. Astfel, cu cât ne apropiem de nivelul solului, cu atât este mai cald.

O demonstrează un experiment realizat de Mihai Enescu, lector la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, care a reușit să prăjească ouă într-o tigaie încălzită doar de căldura nisipului și a Soarelui.

„Îi invit pe cei care încă contestă importanța pădurilor de salcâm din nisipurile Olteniei la 2 ouă! Azi, a fost vreme bună de gătit”, a scris Mihai Enescu într-o postare pe Facebook, alături de mai multe poze în care a surprins cum se prăjesc ouăle într-o tigaie fără foc.

El a folosit și un termometru care a înregistrat temperatura din tigaie, care a urcat treptat, ajungând până la 78 de grade Celsius.

Mihai Enescu a declarat pentru Digi24.ro, că experimentul a durat aproximativ 3 minute, astfel trăgând un semnal de alarmă pentru situația nisipurilor din zona Olteniei, mai precis Mârșani, Dolj.  

„Încercați să stați 5 minute pe nisip în soare, dar vă recomand să nu vă descălțați”, a spus Mihai Enescu.

Mihai Enescu a mai precizat pentru sursa citată că numai în județul Dolj există 100.000 de hectare de nisip și că o soluție pentru fixarea solului este împădurirea cu salcâmi. Acest tip de sol mai poartă denumirea de „nisipuri zburătoare”, pentru că, atunci când bate vântul, particulele sunt purtate prin aer, iar vizibilitatea scade la 20-30 de metri, ceea ce face evidentă nevoia de a-l fixa.

Cât despre soluția de împădurire cu salcâmi, există documente care arată că acest lucru se face în regiunea Oletniei de 150 de ani, deci există experiență în domeniu, a mai arătat Mihai Enescu El speră ca în curând să se mai reușească împădurirea unei suprafețe de 4.000 de hectare în zona localității Mârșani, unde cea mai mare dună de nisip are 18 metri înălțime.