Trecem la ora de iarnă. De ce se schimbă ora și cum dăm ceasurile

România trece la ora de iarnă 2023 în noaptea de sâmbătă, 28 octombrie, spre duminică, 29 octombrie. Ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 4.00 devine ora 3.00. 

Schimbarea orei la final de lună octombrie reprezintă oficial trecerea la ora de iarnă iar ziua de 29 octombrie va fi cea mai lungă din acest an și va avea 25 de ore.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est.

Ora oficială de vară, ora Europei Orientale pe care o aplică şi ţara noastră a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară.

De ce schimbăm ora 

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie - 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai - 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania, potrivit Observatorului astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

Mai puţin de 40% dintre ţările lumii practică folosirea orei de vară (Daylight Saving Time - DST). Unele ţări folosesc sistemul de schimbare al orei pentru a folosi mai mult lumina naturală. Unele studii arată că DST ar putea duce la mai puţine accidente rutiere şi implicit la mai puţine victime, beneficiindu-se de mai multă lumină naturală în timpul orelor în care mai mulţi oameni folosesc drumurile, şi de asemenea, folosit, sistemul reduce cantitatea de energie necesară pentru iluminarea artificială în timpul orelor de seară. Cu toate acestea, multe studii nu sunt de acord cu privire la economiile de energie ca urmare a folosirii orei de vară şi, în timp ce unele studii arată un rezultat pozitiv, altele nu. Alte studii susţin că sănătatea oamenilor ar putea avea de suferit din cauza modificărilor prin folosirea orei de vară.

Renunțarea la schimbarea orei, votată în Parlamentul European

Renunțarea la schimbarea orei a fost votată în 2019 în Parlamentul European. "Din păcate, au trecut 4 ani și nici Comisia și nici Consiliul nu au făcut nimic.  Asta deși 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns - cel mai mare număr care au răspuns vreodată unei consultări publice- doresc ca acest demers să se concretizeze", arată medicul Tudor Ciuhodaru.

Printre motivațiile acestui demers, se află și faptul că trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă”- prin impactul asupra sănătății și lipsa economiilor la energie.