Topul judeţelor cu cele mai multe locuri de muncă

Peste 34.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, cele mai multe în Capitală şi în judeţele Prahova şi Arad, cele mai puţine fiind în judeţe precum Suceava, Caraş-Severin şi Sălaj, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Între altele, cele mai multe companii caută muncitori necalificaţi pentru asamblarea şi montarea pieselor sau agenţi de securitate.

Concret, cele mai multe locuri de muncă, peste 5.800, sunt disponibile în Bucureşti. În Prahova şi Arad sunt disponibile 3.245 de joburi, respectiv 2.688 de locuri de muncă. În top urmează judeţele Cluj, Timiş, Sibiu şi Iaşi. Este vorba de judeţele în care rata şomajului este cea mai scăzută şi unde există şi cei mai puţini asistaţi sociali, susţin specialiştii. 

„Locurile de muncă sunt în zonele cu şomaj mic. Aici, economia este mai dezvoltată şi au nevoie de salariaţi. Acolo unde şomajul este mare, în zona Moldovei, şi locurile de muncă sunt puţine. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii face ca marile companii să nu deschidă fabrici în nord-estul ţării, pentru că au dificultăţi în a transporta terestru marfa în Europa centrală şi de vest. În zona de sud-vest, fiind locuri de muncă oamenii preferă să muncească”, a explicat Gabriel Chicioreanu, specialist în recrutare. 

Salariile mici sunt în zonele în care rata şomajului este ridicată

Spre exemplu, şi salariile cele mai mici sunt în zonele în care rata şomajului este ridicată, după cum arată şi studiile de specialitate. De pildă, lefuri sub media naţională se găsesc în Maramureş, Suceava, Vrancea, Vaslui şi Harghita.

La nivel naţional, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (2.531), agent de securitate (2.449), lucrător comercial (1.656), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.532), manipulant mărfuri (1.354), confecţioner-asamblor articole din textile (1.074), montator subansamble (968), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli, zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet (975), şofer autocamion/maşină de mare tonaj (687), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide (684), arată datele ANOFM. 

Câţi şomeri sunt în România

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 88.000 de şomeri provin din mediul urban şi peste 224.000 din mediul rural, potrivit statisticilor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. 

La ora actuală, cei mai afectaţi de şomaj sunt românii cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani, urmaţi de cei din grupa de vârstă 30 - 39 de ani, la pol opus aflându-se persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani. Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM. Sub 5% din cei cu studii superioare sunt şomeri, arată cifrele Ministerului Muncii.