Tinerele mămici pot primi la cerere consiliere psihologică gratuită

Specialiștii trag un semnal de alarmă cu privire la depresia post-natală și susțin că femeile evită să discute despre ea din cauza stigmatizării. De aceea, în primele luni după naștere mamele vor putea beneficia de ședințe gratuite de consiliere psihologică, în scopul prevenirii şi tratării tulburărilor psihice asociate sarcinii şi naşterii.

Proaspetele mămici pot beneficia de consiliere psihologică pe o perioadă de126 zile după naștere, la cerere, pentru un număr de maximum 6 ore stabilite împreună cu medicul de specialitate obstetrică-ginecologie și psihologul din cadrul unităților sanitare de specialitate ori unităților sanitare care au în structură secții sau compartimente de obstetrică-ginecologie și în cadrul cărora au născut. Toate în baza Legii nr. 33/2023 privind reforma în domeniul sănătății.

Majoritatea proaspetelor mămici se confruntă cu starea de „baby blues” (n.r. tristețe) după naștere, o combinație de oboseală și hormoni, care include de obicei schimbări de dispoziție, crize de plâns, anxietate și dificultăți de somn.

„Baby blues” începe de obicei în primele 2 până la 3 zile după naștere și poate dura până la două săptămâni. Există cazuri multiple în care proaspete mame se confruntă cu o formă de depresie mai severă, de lungă durată, cunoscută sub numele de depresie post-partum.

Când apare și cum se manifestă depresia post-partum

„E important să știm că depresia postpartum nu este un defect de caracter sau o slăbiciune personală. Uneori este pur și simplu o complicație a nașterii”, spune Ana Maiță, președinta Asociației Mame pentru Mame.

Aceasta precizează că depresia postnatală sau post-partum, cum mai este cunoscută, este rezultatul modificărilor hormonale și bruște care apar după naștere și este mai probabil să apară și în prezența unor factori declanșatori precum: depresie postnatală la sarcina anterioară; existența unor episoade depresive în trecut; antecedente de depresie în familie; evenimente stresante în timpul sarcinii sau după naștere; pierderea unei persoane dragi, a locului de muncă, accidente, boli; stresul legat de îngrijirea unui nou-născut; relație sau căsnicie dificilă sau stresantă sau lipsa suportului social din partea familiei și a prietenilor.

Aceasta spune că, de multe ori, depresia post-partum este confundată cu „baby blues”. Ea atrage atenția că, cu toate că simptomele sunt asemănătoare, în cazul depresiei post-natale, acestea sunt mai intense și durează mai mult, câteva săptămâni sau luni.

Cele mai comune semne sunt: tristete, apatie sau modificări severe ale dispoziției; crize prelungite de plâns;  pierderea poftei de mâncare sau bulimia; anxietate severă și atacuri de panică și chiar impulsuri de a răni copilul sau gânduri frecvente de moarte sau sinucidere.

La rândul ei, psihologul Corina Dobre, precizează că o mamă care suferă de depresie post-partum poate trăi cu senzația că nu este capabilă să-și îndeplinească rolul de mamă, se simtă lipsită de valoare și neajutorată. Tot ea, arată și care sunt principalele convingeri recurente pe care le trăiește o mamă în aceste momente „Nu sunt în stare să mă descurc”, „Nu ar fi trebuit să devin mamă” sau „Sunt o povară pentru ceilalți”.

Efecte pe termen lung

Psihologul avertizează că depresia post-partum netratată poate avea efecte pe termen lung atât asupra mamei cât și asupra copilului. În ceea ce privește mamele, ele sunt „mai predispuse să sufere de depresie în viitor, să dezvolte diverse forme de anxietate, pot avea dificultăți în a se atașa emoțional de copilul lor, fiind indisponibile emoțional sau dimpotrivă, extrem de anxioase, dar și să devină izolate în ceea ce privește interacțiunea cu alte persoane”.

Depresia post-partum care o afectează pe mamă poate avea efecte nedorite și în dezvoltarea cognitivă a celui mic. „Copiii mamelor cu depresie post-partum pot avea un risc crescut de întârziere în dezvoltarea cognitivă și a limbajului”, spune psihologul. Acesta mai avertizează că pot apărea și „probleme de comportament, cum ar fi; tulburări de somn, agitație, iritabilitate sau probleme de adaptare la mediul social”.

„Gura satului”, o piedică

Experții susțin că inițiativa este una bună și că va ajuta mamele care vor apela pentru aceste servicii. Cu toate acestea, ei spun că femeile ezită să vorbească despre depresia post-partum, adesea, din cauza percepțiilor celorlalți. „Unele femei se simt stigmatizate sau rușinate că nu se bucură de experiența de a fi mamă, iar altele se simt judecate atunci când cer ajutor și sprijin. De asemenea, sunt mame care simt că nu există suficientă atenție, sprijin sau înțelegere pentru această tulburare în mediul din care provin”, spune psihologul Corina Dobre.

Ana Maiță împărtășește aceeași opinie, spunând că, din experiența sa, a văzut că româncele sunt încă destul de reticente să recunoască faptul că le este greu să își îndeplinească rolul de mamă din orice motive, nu numai cele care țin de sănătatea mintală. „Lucrurile stau așa fiindcă suntem încă o societate destul de tradițională și de conservatoare care așteaptă de la femei să se achite de această responsabilitate uriașă a nașterii și creșterii copiilor fără să se plângă sau să exprime orice fel de sentimente negative. Și adevărul este că în România femeile încă duc greul parental într-o mult mai mare masura decat bărbații”.

Tot ea crede că mamele din mediul urban, cu studii superioare, vor accesa acest tip de servicii dat fiind că ele înțeleg mai bine rolul acestui tip de ajutor și sunt mai puțin afectate de „gura satului” care le-ar putea judeca pentru faptul că manifestă și altceva decât bucurie și duioșie după aducerea unui copil pe lume.

„Presiunea este mare. Ni se spune să fim mame perfecte, mulțumite de rolul de mamă și perfect pregătite să ne achităm de el. Ceea ce, evident, nu poate fi posibil. Aceasta euforie maternă post-partum este o fantezie în mare parte și da, depresia poate apărea atunci cand impactul cu realitatea mai puțin plăcută sau ușoară fărâmă aceasta fantezie”, mai spune aceasta.

Cum pot fi accesate aceste beneficii

Proaspetele mămici care doresc să beneficieze de servicii psihologice gratuite trebuie să fie asigurate în sistemul de sănătate. Totuși, există și excepții: femeile însărcinate și lăuze pot beneficia de îngrijiri medicale fără plata contribuției, dacă nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe țară. Solicitarea acestor servicii trebuie să aibă loc în interval de maxim 4 luni, de la data nașterii.

Până acum, legislația prevedea că femeile care devin mame pot beneficia de consiliere psihologică în maternitate. Practic, doar în primele zile după naștere, în timpul în care se află internate în spital. Potrivit inițiatorilor, proiectul de lege vine să corecteze acest lucru, deoarece adevăratele provocări din viața de mamă pot să apară nu doar în primele zile, ci și în următoarele luni. „Maternitățile au în structură, la sectorul ambulatoriu, și cabinet psihologic, iar acesta poate asigura serviciul de consiliere psihologică a femeilor”, spun inițiatorii.

„Popularitatea măsurii în rândul mamelor va depinde și de medicii de familie și medicii obstetricieni care ar trebui să informeze toate gravidele că au de-acum și dreptul la acest tip de servicii gratuite”, mai spune Ana Maiță care subliniază că ONG-urile pentru femei si mame vor promova cu siguranță aceste servicii.

Proiectul are și un punct slab, fiind vorba de bugetul alocat pentru serviciile de consiliere psihologică. Dacă suma acordată de stat pentru anul în curs se termină, mamele trebuie să aștepte pentru fondurile alocate în anul următor, cu condiția ca legea să rămână în vigoare.