Tăticul Prigoană şi orfanii PDL

Gestul lui Silviu Prigoană are meritul de a spulbera mitul votului uninominal.

Nu este vina lui Silviu Prigoană că iese tot timpul în faţă cu idei trăsnite. Aşa este omul. Isprăvile sale i-au adus celebritate în presa bulevardieră, apoi l-au propulsat în prim-planul vieţii publice. Vina este a PDL, care a crezut că notorietatea este cel mai important criteriu în politică. Experienţa cu Teo Trandafir dovedeşte acelaşi lucru. Deşi celebrităţile din alte domenii, mai ales din showbiz, pot câştiga relativ uşor alegerile, pe termen lung, partidul nu are decât de pierdut. Silviu Prigoană spune acum, căutând o scăpare, că a vrut doar să testeze presa prin extravaganta sa cerere de a intra în concediu parental.

 „Testul" le-a picat în cap colegilor săi de partid. Într-un moment în care bătălia se dă pentru fiecare vot, domnul Prigoană s-ar fi retras acasă, departe de zbuciumul vieţii politice. PDL ar fi trebuit apoi să se ducă în colegiul lui Silviu Prigoană şi să le explice bunilor alegători că nu mai sunt reprezentaţi în Parlament. Adică au votat degeaba pentru că deputatul lor a ales să se ocupe de treburi personale până la finele mandatului.

Gestul lui Silviu Prigoană are şi meritul de a spulbera mitul votului uninominal. S-a tot spus fără măsură că acest tip de vot responsabilizează parlamentarul şi întăreşte legătura dintre ales şi electoratul său. Nu s-a dovedit aşa. Sau, cel puţin, teoria funcţionează altfel în România.

La noi, tipul de vot uninominal nu a adus niciun câştig electoratului. Ba, din contră, votul oamenilor a putut fi aruncat la coşul de gunoi printr-o cerere „test" de concediu parental.

Dacă în cazul Prigoană au contat celebritatea şi succesul omului de afaceri, cum a fost posibil ca Dan Păsat să ajungă parlamentar PDL? Aici, alte resorturi au intrat în ecuaţie. Rezultatele le încasează tot partidul.

Campionii luptei anticorupţie au devenit în ochii publicului apărătorii corupţilor. Deşi face declaraţii peste declaraţii, când e vorba de vot, PDL face ce face şi îşi protejează oamenii ajunşi în vizorul justiţiei.  Ani la rând, politicienii portocalii au înfierat apucăturile PSD de pe vremea lui Năstase. Acum, ce fac ei depăşeşte cu mult „epoca Năstase". Fostul premier a ajuns, în cele din urmă, în faţa justiţiei. În ­curtea PDL, încă nu s-a întâmplat aşa ceva.

Până la urmă, problema este în interiorul partidelor politice şi se vede cu deosebire la partidele aflate la putere. PDL vorbeşte despre reforma statului, dar nu a fost capabil să reformeze nimic în propriile organizaţii. În esenţă, PDL, de acum, acţionează ca hulitul PSD de ieri sau ca FSN-ul de alaltăieri.

Oamenii lor sunt protejaţi, iar alegătorii rămân orfani de partidul în care au avut naivitatea să creadă că va schimba ceva în bine.