"Surprize, surprize", povestea unui mare succes de televiziune

TVR-ul a pierdut brandul care i-a adus cea mai mare audienţă din istorie. De-a lungul a nouă ani, emisiunea moderată de Andreea Marin a fost lider incontestabil de audienţă. Conform

TVR-ul a pierdut brandul care i-a adus cea mai mare audienţă din istorie.

De-a lungul a nouă ani, emisiunea moderată de Andreea Marin a fost lider incontestabil de audienţă. Conform statisticilor, în ultimii doi ani s-a înregistrat o scădere semnificativă a ratingului, motiv pentru TVR să excludă definitiv formatul din grilă.

Valentin Nicolau, fost preşedinte director general SRTv pe vremea când emisiunea se afla la primul sezon, nu ezită să afirme că audienţele scăzute din ultimii doi ani au fost cauzate de "managementul defectuos" şi "incompetent" al TVR-ului, şi nu formatul. "Lazarov este un profesionist care ştie să îşi facă treaba".

Audienţă-record în 2002

Programul a atins de-a lungul celor nouă ani de existenţă câteva puncte semnificative de audienţă, fiind una dintre cele mai de succes emisiuni, nu doar a televiziunii publice, ci de pe întreaga piaţă de televiziune. Conform realizatorului emisiunii, Valeriu Lazarov, "Surprize, surprize" a atins în 1999 un rating maxim de 35%, iar anul următor acest punct a fost depăşit.

În ediţia din 26 februarie 2000, emisiunea a avut un rating de 35,7%. Succesul a continuat şi în următorii ani: formatul nou, implicarea directă a telespectatorilor au prins la public. Ediţia din 23 martie 2002 a avut un rating de 36,1%, iar cea de pe 13 septembrie a avut o audienţă-record de 41,1%.

Ultimii doi ani de emisiune au înregistrat scăderi: audienţa programelor nu a trecut în 2007 de 30%. Cu toate astea, "Surprize, Surprize" (ediţia din 13 ianuarie 2007) a ocupat în 2007 locul al doilea în topul audienţelor, cu un rating de 12,9% (1.378.000 de telespectatori pe minut), după "Revanşa starurilor".

Un format tv "obosit"

Televiziunea Naţională a ieşit la atac imediat după conferinţa de presă făcută de Lazarov zilele trecute şi a afirmat că emisiunea "Surprize, surprize" degaja un aer "obosit" şi că în prezent se află în negocieri cu Andreea Marin Bănică pentru un alt format de emisiune.

Prin intermediul biroului de presă al TVR-ului, Andreea Marin Bănică, cea care a moderat emisiunea timp de nouă ani, a ţinut să trimită un comunicat prin care mărturisea că pentru ea este momentul unei mari schimbări. Zâna a refuzat să facă public ceva din viitoarele proiecte profesionale, motivând că nu îi place să vorbească despre "planuri nefinisate".

Emisiunea a prins în ţări latine

În România, emisiunea s-a bucurat de foarte mult succes, la fel ca şi în alte ţări cu sânge "latin". În ţările nordice, formatul nu a prins de niciun fel, iar în Franţa, emisiunea a fost scoasă din grilă la numai câteva luni după prima ediţie.

Toată documentaţia la un caz care urma să fie prezentat într-o ediţie era făcută de redactorii "Surprizelor" şi fiecare cuprindea aproape 10 pagini, cu o poveste completă despre viaţa celui surprins. Cazurile erau împărţite în trei categorii: COT (cele cotidiene, însemnând cadouri şi excursii oferite spectatorilor), REN (celebrele reîntâlniri între rude de gradul I şi II care nu s-au mai văzut de foarte mulţi ani, sau cupluri de îndrăgostiţi care trăiesc la distanţă) şi FAN (în care fani înfocaţi ai unui artist erau aduşi în platoul de filmare şi erau puşi faţă în faţă cu idolul lor).

Zilnic, redactorii citeau câteva sute de scrisori şi se capsau pe plicuri o foaie cu numele de cod (COT, REN sau FAN, în funcţie de caz) şi o poveste pe scurt împreună cu un detaliu semnificativ despre surprins.
Pe săptămână, emisiunea avea în jur de 5.000 de scrisori care treceau prin mâinile redactorilor, mii de poveşti mai mult sau mai puţin sentimentale, din care se făcea selecţia.

Primul pas pe care îl făceau redactorii în construirea unui caz de emisiune era contactarea "surprizelor", cei care urmau să facă bucurii celor numiţi de redactori "surprinşi". Dacă cei contactaţi acceptau să devină "surprize", se păstra legătura cu ei şi erau aduşi la Bucureşti cu câteva zile înainte de emisiune. Costurile călătoriilor şi cazarea în Capitală pentru cei care nu erau din Bucureşti erau suportate de "Surprize, Surprize".

Cum redactorii nu aveau restricţii la telefoane, aceştia puteau să păstreze legătura foarte lesne cu "surprizele" din Canada, Statele Unite ale Americii sau Australia. Pe de altă parte, din cauza diferenţelor mari de fus orar, redactorii dădeau telefoane la cele mai neobişnuite ore pentru România. Pe lună, costurile facturilor telefonice ajungeau aproape la 20.000 de dolari.

Probleme cu arabii

Cele mai scumpe cazuri erau, bineînţeles, reuniunile, când membrii de familie sau îndrăgostiţii despărţiţi din cauza distanţei se reîntâlneau pe platoul de filmare. Din punct de vedere al dificultăţilor întâmpinate de redactori, erau cazurile în care trebuiau să aducă în emisiune persoane din ţările arabe. Aici, ambasadele străine refuzau să le dea drumul celor invitaţi şi, de cele mai multe ori, se intervenea cu ajutorul ambasadelor României în ţările respective.

De-a lungul celor nouă ani de emisiune, pe platoul "Surprizelor" româneşti au călcat şi personalităţi internaţionale precum Bonnie Tyler, Demis Roussos, Richard Clayderman, Larry Hagman (interpretul celebrului personaj J.R. din "Dallas"). Costul pentru aducerea unei astfel de vedete nu depăşea, de obicei, 10.000 de dolari.

Un milion de dolari, pentru "Surprizele" spaniole

În primele două sezoane ale emisiunii, costurile pe ediţie se ridicau undeva la 15.000-25.000 de dolari. În Spania, acelaşi format de emisiune, intitulat "Sorpresa, sorpresa", ţinea 6 ore (cu 3 ore mai mult decât în România), iar costurile pe emisie ajungeau undeva la 800.000-1.000.000
de dolari.