STUDIU România are cea mai mică diferenţă de salarizare între sexe

Diferenţa de salarizare orară brută dintre femei şi bărbaţi în România este de 4,5% în favoarea celor din urmă, de patru ori mai mică decât media europeană de 16,7%, care favorizează şi ea bărbaţii, valoarea maximă, de 28,1% fiind înregistrată în Estonia, potrivit unui studiu recent publicat cu ocazia Zilei europene a egalităţii salariale, din 3 noiembrie.

În ceea ce priveşte diferenţa anuală dintre câştigurile globale brute, defalcate pe sexe, incluzând muncile din gospodărie, cum ar fi întreruperea carierei pentru creşterea unui copil sau îngrijirea unei rude, România înregistrează o valoare în favoarea bărbaţilor de 26,9%, la o medie europeană de aceeaşi tendinţă de 39,8%.

„În medie, dacă un bărbat european încetează să mai lucreze în data de 3 noiembrie, remuneraţia lui pentru acest an este egală cu cea a unei femei europene care continuă să lucreze până la 31 decembrie. Acest lucru nu este nici echitabil, nici sustenabil şi sincer este inacceptabil. Angajatorii europeni trebuie să nu mai transmită mesajul că femeile merită două fişe de salariu mai puţin decât bărbaţii în fiecare an”, au declarat prim-vicepreşedintele Frans Timmermans şi comisarii europeni Marianne Thyssen şi Vera Jourova.

Rată de ocupare mai mică în rândul femeilor

Factorii ce contribuie la diferenţa de salarizare în România sunt distribuţia în sectoarele industriale, femeile lucrând în general în domenii care oferă o salarizare orară mai redusă la acelaşi nivel de calificare, cum ar fi educaţia, sănătatea, asistenţa socială, vârsta, cu efect pozitiv asupra salarizării orare, femeile având vârste mai reduse decât bărbaţii, timpul de lucru, în condiţiile în care femeile au mai des locuri de muncă cu normă parţială decât bărbaţii.

De asemenea, diferenţa de salarizare este influenţată şi de faptul că anumite tipuri de activităţi cu salarii reduse, cum ar fi activităţile de curăţenie sau îngrijire, se desfăşoară în afara pieţei muncii oficiale, o diferenţă mai redusă însemnând, de fapt, o rată de ocupare mai mică în rândul femeilor.

Pe ansamblul Uniunii Europene, principalele dezavantaje cu care se confruntă femeile pe piaţa muncii includ salarizare orară mai mică, program de lucru mai scurt în posturi remunerate şi rate de angajare mai mici, cum sunt situaţiile în care acestea îşi întrerup cariera pentru creşterea unui copil sau îngrijirea unei rude.

Ce contribuie la diferenţele de salarizare

Printre factorii care contribuie la diferenţa de salarizare sunt numărul poziţiilor de conducere ocupate, managerii de top fiind în mod covârşitor bărbaţi şi doar 4% femei, volumul de sarcini importante dar neplătite, cum ar fi creşterea copiilor sau îngrijirea rudelor, realizate în mod frecvent de femei – 26 ore/săptămână – comparativ cu bărbaţii – 9 ore/săptămână.

Alţi factori sunt participarea pe piaţa muncii, femeile întrerupându-şi mai des cariera decât bărbaţii, segregarea din domeniul educaţiei şi ocupării (femeile fiind supra-reprezentate în domenii cu salarizare orară mai mică) şi, nu în ultimul rând, discriminarea salarială (existentă în continuare, deşi ilegală).

În 2016, data de 3 noiembrie reprezintă Ziua europeană a egalităţii salariale, adică data începând cu care femeile din Europa nu mai sunt plătite pentru munca depusă, din cauza diferenţei de salarizare dintre sexe.