STUDIU Penurie de asistenţi sociali în România. Doar 5.500 de persoane profesează, e nevoie de încă 11.000

România duce mare lipsă de asistenţi sociali. Mai exact, din 30.000 de absolvenţi, doar 5.500 profesează, deficitul înregistrat ridicându-se la 11.000 de asistenţi sociali. De departe, cele mai multe probleme sunt în mediul rural, arată Colegiul Asistenţilor Sociali din România.

Potrivit unui studiu, majoritatea asistenţilor sociali sunt femei (88%), au în jur de 36 de ani şi o experienţă profesională bogată, în ciuda unui salariu cuprins între 800 şi 1.000 lei în mediul rural.

Peste 70% lucrează în sistemul public de asistenţă socială, restul fiind angajaţi ai organizaţiilor neguvernamentale, inclusiv cele ce ţin de biserică, potrivit unei cercetări.

Deficit major în mediul rural

Conform unui studiu al Băncii Mondiale, 34% din administraţiile locale nu au înfiinţat servicii publice de Asistenţă Socială, deşi Legea 292 prevede acest lucru încă din anul 2011.

„Strategia naţională în domeniul incluziunii sociale prevede un necesar de încă 11.000 de noi asistenţi la nivel naţional, deşi acum sunt activi în România doar circa 5.500 din cei peste 30.000 în a căror formare statul a investit în ultimii 25 de ani. Această situaţie duce la supra-încărcarea profesională pe fondul unor remuneraţii deja disproporţionate în raport cu specificul meseriei. Pentru a răspunde nevoilor reale, mai ales în zonele rurale, este nevoie de angajarea acestor asistenţi deja formaţi profesional”, a declarat Doru Buzducea, preşedintele CNASR.

„Legea salarizării unice trebuie adoptată”

Potrivit acestuia, singura soluţie prin care poate fi acoperit necesarul de asistenţi sociali este adoptarea legii salarizării unice în sistemul public.

„Am finalizat prima cercetare efectuată în România asupra profilului asistentului social şi a nevoilor sociale reale la nivel naţional. Astfel, în premieră în cei 85 de ani de când a început formarea profesională pentru această meserie, beneficiarii serviciilor de asistenţă (persoanele cu handicap, femeile abuzate, persoanele defavorizate, copiii instituţionalizaţi, persoanele private de libertate şi alte categorii) pot înţelege profilul celor care îi ocrotesc, iar factorii politici decidenţi pot înţelege nevoile reale ale societăţii din acest punct de vedere şi, în consecinţă, pot lua măsurile legislative eficient şi în cunoştinţă de cauză, fără a irosi resurse bugetare”, a completat Buzducea.